Norvegia va continua dezvoltarea resurselor de petrol și gaze din Marea Barents, în ciuda sprijinului Uniunii Europene pentru un moratoriu asupra exploatării în Arctica, a declarat ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland. În același timp, oficialul a afirmat că țara sa s-a prezentat greșit drept „bateria verde” a Europei și recunoaște limitările de implicare în sistemul energetic european.
Strategia energetică a Norvegiei
Norvegia produce predominant petrol și gaze, fiind și un exportator major de energie regenerabilă. Aceasta se bazează pe o rețea extinsă de rezervoare și cursuri de apă care alimentează centrale hidroelectrice. Energia verde generată, importată anterior în Europa prin cabluri transfrontaliere, a fost folosită pentru exporturile energetice ale țării.
Ministrul Aasland a declarat că ideea de a se prezenta drept „bateria verde” a Europei a fost o greșeală, deoarece Norvegia nu poate să echilibreze de una singură piața europeană de energie electrică, recunoscând că această conceptualizare depășită nu mai reflectă realitatea.
Opoziție la noi interconectări și poziția Norvegiei
Inițiativa de a construi noi interconectoare electrice cu Marea Britanie și Germania a impulsionat și controverse. Prețurile europene la electricitate au crescut și au mai crescut expunerea Norvegiei la fluctuațiile piețelor continentale.
Aasland a afirmat că Norvegia nu va mai construi noi interconectoare, dar precizează că rămâne angajată în cooperarea energetică cu Europa. El a recomandat țările continentului să își consolideze sursele de energie stabilă, în condițiile în care centralele pe cărbune și nucleare au fost închise sau operează cu capacități reduse, iar investițiile în noi capacități de producție de gaze sunt insuficiente.
Ministrul a subliniat nevoie de un sistem energetic foarte puternic și integrat pentru a reduce prețurile și pentru a asigura fluxuri reciproce mai stabile.
Rolul Norvegiei în aprovizionarea cu gaze naturale
În contextul războiului din Ucraina din 2022, Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru Europa, furnizând aproximativ 30% din cererea UE și a Marii Britanii. În 2022, producția de gaze a țării s-a apropiat de recorduri, iar producția de petrol a atins cel mai ridicat nivel din 2009.
Prognosticul oficial indică o scădere semnificativă a producției după anul 2030, dacă nu vor fi descoperite și exploatate noi resurse.
Aasland a declarat că menținerea activităților din Marea Barents servește interesele Norvegiei și ale Europei, în condițiile actualei situații geopolitice și de securitate energetică.
Exploatarea resurselor din Arctica și politica UE
Deși Uniunea Europeană sprijină interzicerea noilor foraje în Arctica pentru motive de mediu, Norvegia consideră că exploatarea acestor resurse va asigura securitatea energetică pe termen lung. Ministrul afirmă că intenționează să mențină producția de petrol și gaze aproape de nivelurile actuale până cel puțin în 2035, cu o contribuție semnificativă din zona Mării Barents.
Oficialul de la Oslo a spus că zonele din Marea Barents, considerate mai puțin predispuse deversărilor de petrol și efectelor negative asupra mediului, sunt similare celor din Marea Nordului, și că activitatea petrolieră în aceste regiuni va continua. Aceste resurse contribuie și la păstrarea locurilor de muncă în zonele nordice, apropiate de granița cu Rusia.
Despre vânzarea resurselor arctice
Aasland a afirmat că decizia de a exploata resursele din Marea Barents este suverană și depinde de politică europeană constituantă. În cazul în care UE dorește să impună un moratoriu asupra importurilor, este responsabilitatea acesteia.
Petrolul arctic urmează să fie vândut pe piața globală indiferent de decizii, iar gazele pot fi exportate sub formă de gaz natural lichefiat, utilizând instalația LNG a companiei Equinor din Melkøya, lângă Hammerfest. Compania energie de stat norvegiană, Equinor, este principalul operator.
Reacții internaționale și argumente într-un context geopolitic
Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a criticat opoziția UE față de noi proiecte de explorare în Arctica, sugerând că viitoarele resurse vor fi esențiale pentru securitatea energetică.
Criticii exploatării în zonele arctice susțin că, din cauza timpului necesar pentru punerea în funcțiune a noilor proiecte, acestea nu ar contribui semnificativ la rezolvarea problemelor energetice pe termen scurt ale Europei.
