Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, va pierde mandatul în termen de 30 de zile, după promulgarea de către președintele Nicușor Dan a legii reformate a Agenției Naționale de Integritate (ANI), care consideră conflict de interese cazul său. Legea a fost promulgată vineri și va intra în vigoare în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Legea ANI și efectul asupra mandatului lui Fritz
Legea modifică anumite norme în domeniul integrității și stipulează că mandatele celor declarați în conflict de interese definitiv îngheață după 30 de zile de la intrarea în vigoare. Dominic Fritz a fost declarat, în iunie 2026, în conflict de interese de către Înalta Curte de Casație și Justiție. În urma intrării în vigoare a legii, mandatul său de primar va înceta automat în această perioadă.
Motivarea președintelui Nicușor Dan
Președintele a explicat că promulgarea a fost necesară pentru a nu pierde fondurile din PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro, fiind un jalon esențial din planul european de relansare. Dacă legea nu era adoptată, România risca să piardă banii, întrucât termenul limită pentru implementarea acesteia era 31 august.
Prim-viceprimar interimar și pledoaria lui Fritz
Viceprimarii din Timișoara vor prelua conducerea interimară a primăriei începând cu sfârșitul lunii septembrie. Dominic Fritz afirmă că va rămâne în continuare timișorean și președinte al USR. El a declarat că va continua să lupte pentru schimbarea și dezvoltarea orașului, în pofida deciziei legale.
Fritz a transmis un mesaj video în care susține că va fi în continuare activ pentru a combate „caracatița” politică și pentru a susține rezultatele obținute în Timișoara, pe care le consideră transformări semnificative sub conducerea sa.
Contextul legislativ și controversele legii ANI
Proiectul legii ANI a trecut prin mai multe încercări legislative și contestări. Inițial, în Parlament, au fost propuse variante care eliminau obligația de transparență completă, dar ulterior amendamentele introduse – inclusiv cele ale PSD și AUR – au adus prevederi precum publicarea „fișelor publice privind interesele financiare”, ce vor înlocui declarațiile de avere și interese, dar vor conține date mai limitate.
Legislația a fost colegial contestată de USR și a fost trimisă la Curtea Constituțională, care a declarat unele prevederi constituționale, dar a respins altele. În final, legea a fost adoptată cu amendamentul PSD și AUR, iar decizia CCR a clarificat că anumite dispoziții, precum cele privind conflictul de interese, sunt conform cu Constituția.
Istoricul și pașii legislativi ai legii ANI
Legea a fost repusă pe circuitul parlamentar de trei ori pentru a fi ratificată, fiind un element esențial pentru finalizarea beneficiarilor fondurilor europene din PNRR. Inițial, proiectul a fost depus de ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, și prevedea că persoanele în conflict de interese nu trebuie să publice averile și interesele lor, însă ulterior au fost introduse alte amendamente.
După respingerea de către Senat și camera Deputaților, și reintroducerea pe circuitul legislativ, legea s-a consolidat, iar decizia Curții Constituționale a permis adoptarea ei în forma actuală. În ultima etapă, USR a încercat să respingă proiectul, dar a fost singura formațiune care a votat împotrivă.
Fritz pierde mandatul din cauza unei hotărâri definitive din 2026, însă legea intră în vigoare rapid, pentru a asigura respectarea condiționalităților financiare ale fondurilor europene.
