Ce m-a surprins la Nicușor Dan mai mult decât apărarea lui Pahonțu

Nicușor Dan a afirmat că declarația privind activitatea lui Lucian Pahonțu nu are relevanță, în timp ce documentele și mărturiile indică prezența acestuia în noaptea de 21 decembrie 1989, la baricada de la Universitate, într-un dispozitiv al Securității. În același timp, verificarea făcută acum 21 de ani de CSAT nu a fost confirmată de CNSAS, conform răspunsurilor de la această instituție.

Documentele și declarațiile consemnează activitatea lui Pahonțu în zona baricadei de la Universitate pe 21 decembrie 1989, fiind parte a dispozitivului UM 0305 al Securității.

Președintele Nicușor Dan a declarat că nu găsește justificare pentru titlurile care îl leagă pe Pahonțu de evenimentele din acea noapte.

Anchetatorii au evidențiat că Lucian Pahonțu nu a depus în ultimii 18 ani declarația pe propria răspundere privind colaborarea cu Securitatea, așa cum prevede legea, și aceasta nu a fost transmisă în prezent către CNSAS.

În răspunsurile oficiale, CNSAS nu menționează vreo verificare realizată la cererea CSAT, deși Nicușor Dan afirmă că o asemenea verificare a avut loc acum 21 de ani.

Discursul de apărare și asemănările cu trecutul

Unul dintre aspectele remarcabile devine modul în care a fost susținută apărarea lui Pahonțu. Revista de specialitate, Snoop, a dezvăluit că acesta nu a depus declarația de colaborare cu Securitatea în ultimii 18 ani, document administrat de CNSAS și rămas neactualizat la dosar.

Declarația lui Pahonțu nu a ajuns până acum la CNSAS, informație confirmată de răspunsuri venite din partea instituției, iar verificarea de către CSAT, despre care vorbește președintele, nu a fost confirmată formal.

Președintele Nicușor Dan a spus că verificarea succesivă a fost făcută acum 21 de ani, de către CSAT, care ar fi adresat întrebări și CNSAS, însă instituția nu reafirmă această voce în răspunsuri.

Reflecțiile președintelui referitoare la activitatea lui Pahonțu suscită compararea discursului de apărare actual cu cel al unor persoane din sistemul de forță dinainte de 1989, care susțineau că participarea la anumite misiuni exclude responsabilitatea morală.

Nicușor Dan a afirmat în repetate rânduri, inclusiv în campania electorală, că deține informații solide, mai sau mai puțin vizibile public, despre personalitățile din sistem. La o întrebare despre riscurile ca sistemul să îl „încalece”, politicianul a răspuns că a reușit să supraviețuiască inclusiv în fața unor anticipații negative.

Într-un interviu acordat Digi 24, el a spus că, deși nu are garanții că va reuși, va face tot posibilul pentru reformă și a subliniat că a supraviețuit în condiționări similare.

De la începutul mandatului său, Nicușor Dan pare să fie conștient de influența sistemului, dar nu a reușit să-l determine să-și modifice structura și cadrele, ceea ce reflectă un dificil proces de reformare a instituțiilor.

La 36 de ani de la Revoluție, faptul că la nivel înalt în stat sunt încă persoane cu legături suspecte cu trecutul represiv indică limitele reconfigurării sistemului politic și administrativ.

Președintele a avut o poziție vizibilă pe tema numirilor în Justiție, dar nu a reușit să intervină concret pentru schimbare, ceea ce evidențiază fragilitatea promisiunilor de reformă în contextul actual.