Prețurile producției industriale din România au crescut cu 8,8% în luna iulie 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Aceasta reprezintă o creștere notabilă față de luna iunie, când inflația industrială era de 10,42%, iar această evoluție indică o decelerare semnificativă, fiind cea mai amplă din ultimul an.
Decelerare abruptă a inflației industriale
Comunicatul INS confirmă o scădere suddenă a prețurilor la nivelul industriei, cu o reducere de peste patru puncte procentuale într-o singură lună. Această schimbare survine aproape concomitent cu raportarea reducerii inflației generale, de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie, indicând o corelație între indicatorii raportati independent.
Structura inflației industriale
Reducerea prețurilor din industria prelucrătoare este influențată, în parte, de o scădere a prețurilor în sectorul fabricării produselor de cocserie și din prelucrarea țițeiului, sector care a înregistrat o creștere de +44,86% în luna iulie față de anul trecut. Deși cifrele rămân ridicate, această scădere afectează contribuția sectorului la dinamica generală a prețurilor.
Analiza pe segmente industriale
Industria energetică a redus creșterea prețurilor de la 20,5% în aprilie la 10,55% în iulie. În plus, la nivel de secțiune CAEN pentru producție și furnizare de electricitate, căldură și gaze, prețurile au înregistrat o reducere lunară de 1,02%. Totuși, în cazul facturilor pentru electricitate, prețurile au crescut cu 4,43% în iulie, sugerând un decalaj între prețurile de la poarta fabricii și cele de pe facturi, posibil din cauza reglementărilor tarifare sau a bazei de comparație diferite.
Ramura industryi bunurilor intermediare, inclusiv materii prime procesate, chimicale și componente, a accelerat ca ritm de la 7,4% în aprilie la 11,4% în iulie. Acest segment indică o posibilă continuitate a creșterii prețurilor și în coșul de consum.
Componenta structurala și volatilitatea
Reducerea inflației industriale ascunde o creștere a componentelor structurale, mai puțin volatile, care se transmit cu întârziere spre prețurile de consum. În luna iulie, industria metalurgică s-a majorat cu 6,09% față de luna anterioară, iar extracția petrolului și a gazelor naturale a crescut cu 8,68% într-o singură lună.
Comportamentul pieței interne față de cea externă
Până în iunie, piața internă a fost mai „fierbinte” decât cea externă, acest decalaj făcându-se simțit constant din martie. În iulie, însă, această dinamică s-a inversat, piața externă depășind pentru prima dată din februarie piața internă. Această schimbare semnalează o presiune crescută provenind din piețele externe, influențată de prețurile internaționale la energie, metale și cursul de schimb, și nu doar de factorii interni sau de politicile guvernamentale.
Concluzie
Indicatorul IPPI rămâne un parametru esențial pentru evaluarea inflamației industriale, deoarece evoluțiile sale anunță posibile creșteri de prețuri la raft în viitor.
