USR a anunțat inițierea unor demersuri legislative pentru audieri în Parlament a șefului SPP, Lucian Pahonțu, în urma dezvăluirilor făcute de Recorder și Snoop. Inițiativa vizează convocarea lui Pahonțu în Comisiile de Apărare, pentru a clarifica controversele legate de activitatea sa și declarațiile publice recente.
Decizia USR de convocare a lui Pahonțu în Parlament
Deputatul Allen Coliban a precizat că va cere audierea lui Pahonțu în comisiile parlamentare, considerând că acest subiect necesită o anchetă parlamentară și un control civil. El subliniază că Pahonțu ocupă funcția de conducere a SPP de peste 20 de ani.
Coliban a indicat că există anumite nelămuriri în ceea ce privește declarațiile șefului SPP, mai ales în contextul în care Pahonțu a respins unele acuzații provenind din declarațiile subordonaților săi, prezentate în dosarele de cercetare.
Probleme legate de integritatea și poziția lui Pahonțu
Deputatul a afirmat că întrebările legate de integritatea lui Pahonțu sunt multiple. Printre acestea se numără discrepanțele între modul în care șeful SPP și-a prezentat activitatea în anumite declarații și informațiile din dosare legate de Revoluție.
Coliban a menționat și necesitatea clarificării poziției pe care Pahonțu a avut-o în noaptea de 21-22 decembrie 1989, în contextul relatărilor despre baricada de la Intercontinental, precum și motivele pentru care nu a depus declarația pe proprie răspundere privind colaborarea cu Securitatea timp de 18 ani.
A mai fost solicitată explicație pentru modul și temeiul legal al reangajării sale ca director SPP după pensionare, precum și pentru cumulul dintre pensia militară specială și salariul actual, care a dus la o pensie de 7.000 de euro.
Alt aspect vizat este și avizul dat de CSAT la numirea sa în funcție în 2005, ținând cont de verificările întreprinse de CNSAS abia în 2008, încă nefinalizate până în prezent.
Anchetele Recorder și Snoop
Conform investigației Recorder, Pahonțu a fost implicat în forțele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu pentru a reprima protestele din decembrie 1989, fiind prezent în zona Hotelului Intercontinental din București.
De asemenea, a fost menționată implicarea în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătuți și arestate de forțele de ordine, conform sursei citate.
În dosarul Revoluției, Pahonțu a declarat că nu a avut contact cu protestatarii anti-regim, potrivit declarațiilor oficiale.
Investigațiile Snoop au descoperit că timp de 18 ani, Pahonțu a reușit să evite verificările CNSAS privitoare la colaborarea sa cu Securitatea, deoarece verificarea nu a fost inițiată de oficiu până în 2008, când legea permis demararea unor astfel de verificări dacă suspectul nu depune o declarație pe proprie răspundere.
Verificările din oficiu nu au început din cauza lipsei acestei declarații, iar CNSAS nu putea acționa unilateral, fiind nevoie ca Pahonțu să depună actul de voință în acest sens.
Controverse privind teza de doctorat și integritatea morală
Recent, Recorder a anunțat că Pahonțu a plagiat cel puțin o treime din teza de doctorat susținută în 2003.
Referring la aceste dezvăluiri, Allen Coliban a afirmat că toate aceste semne de întrebare afectează imaginea întregii sistemului de protejare a securității naționale.
El sugerează că, pentru cinste și onoare, Pahonțu ar trebui să-și dea demisia și așteaptă ca rezultatele anchetei parlamentare să ofere răspunsuri clare și și pentru evaluarea sa de către Președinție.
Până în prezent, procesul de verificare a trecutului lui Pahonțu rămâne deschis, fiind nevoie de clarificări pentru a evalua dacă a fost colaborator sau nu al Securității, precum și pentru a stabili dacă declarațiile sale sunt conforme cu adevărul.
