Nicușor Dan a susținut pe 1 septembrie 2026, la Catedrala Națională, că necesitatea unui „naționalism sănătos” trebuie promovată în spațiul public pentru a contracara atitudini negative și demagogice privind trecutul țării. Discuția despre această temă a generat critici din partea unor experți, considerați că discursul lui a intrat pe terenul naționalismelor extremiste în curs de desfășurare.
Declarația oficialului despre „naționalismul sănătos” și reacțiile din mediul academic
Afirmația președintelui a fost criticată de Eugen Ciurtin, directorul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române, care consideră că discursul a avut un „derapaj”. El a spus că afirmația maturizează o direcție de extremă actuală, în contextul naționalismelor în curs în România și al unor manifestări care au ajuns la extremă.
Ciurtin critică discursul pentru că a fost perceput ca fiind parte dintr-un discurs naționalist, exprimat pe fondul unor idei despre un trecut unanim pozitiv. În opinia sa, această retorică ignoră istoria dificilă a României din ultimii 61 de ani, marcate de dictaturi atât de lungi, încă nepătrunse și neasumate, care influențează încrederea în valorile naționale.
El afirmă că „deseori, la cel mai înalt nivel, și provenind din societatea civilă”, oficialii nu arată interes pentru citit și înțelegerea istoriei, ci preferă discursuri simplist și populist, care încurajează o percepție nerealistă asupra istoriei țării și a valorilor sale naționale.
Contextul discursului lui Nicușor Dan despre naționalism
Președintele a făcut aceste comentarii în cadrul evenimentului de la Catedrala Mântuirii Neamului, unde a vorbit despre nevoia de „un naționalism sănătos” pentru a întări sentimentul de apartenență și mândrie națională.
El a subliniat că spațiul public românesc nu promovează suficient aprecierea trecutului și a valorilor naționale, fiind influențat de critici care afirmă că țara nu poate realiza nimic și de demagogi care se folosesc de simboluri naționale pentru a se promova.
Nicușor Dan a afirmat totodată că actualul discurs public dominat de aceste atitudini face dificilă consolidarea unei identități naționale unitare. El a evidențiat necesitatea de a promova un naționalism bazat pe respect, afirmare a identității și recunoaștere a istoriei într-un mod echilibrat.
Reacțiile la nivelul criticilor și interpretărilor
Reacțiile din mediul academic și cultural sunt diferite. Eugen Ciurtin acuză discursul pentru că întărește o viziune idealizată asupra trecutului național, ignorând complexitatea istoriei recente. El susține că discursul despre „trecutul acestei țări” trebuie să fie unul critic și analitic, pentru a evita perpetuarea unor fantasme.
Criticul argumentează că utilizarea expresiei „naționalism sănătos” a fost însoțită de o asociere cu „trecutul acestei țări”, transmițând ideea unui trecut unanim pozitiv, ceea ce, în opinia sa, nu reflectă realitatea istorică. El consideră că această abordare riscă să reînflame naționalisme extreme, dominante în unele părți ale spațiului public actual.
Aceasta nu este prima oară când discursul despre naționalism este dezbătut în România, fiind un subiect sensibil, mai ales în contextul în care anumite tendințe extremiste revin în discuție în societate.
Președintele a pledat pentru o abordare echilibrată, iar discuțiile dintre oficiali și specialiști continuă în privința modului adecvat de promovare a valorilor naționale și a înțelegerii complexe a istoriei României.
