**Negocieri pentru bugetul Uniunii Europene: divergențe între statele contribuabili și beneficiari**
Uniunea Europeană se află în proces de negociere a viitorului său cadru financiar, în timp ce anumite state membre solicită reducerea cheltuielilor, în timp ce altele insistă pe menținerea sau chiar majorarea fondurilor pentru politici-cheie, precum coeziunea și agricultura. În centrul disputelor se află opoziția față de propunerile de reducere a bugetului, precum și eforturile de găsire a unor noi surse de venit pentru UE.
Statele contribuabile nete și reducerea bugetului
Șase țări — Germania, Austria, Olanda, Suedia, Finlanda și Danemarca — au cerut reducerea dimensiunii viitorului cadru financiar european. Acestea afirmă că reducerea fondurilor ar putea fi justificată, dar nu la nivelul propus, argumentând că Uniunea trebuie să își adapteze cheltuielile pentru a face față noilor provocări.
Siegfried Mureșan, europarlamentar, apreciază că această abordare va slăbi capacitatea UE de a răspunde pe domenii precum apărare, competitivitate, agricultură și investiții. El menține că tăierile sugerate de aceste state nu vor soluționa problemele de securitate și de competitivitate și, în schimb, fragilizează Uniunea.
România și poziția față de buget
Pentru România, divergențele sunt strâns legate de fondurile destinată politicii de coeziune și agriculturii. România, precum și alte țări beneficiari majori, insista ca aceste politici să nu fie afectate de reducerea bugetelor.
Mureșan a avertizat că Parlamentul European nu va accepta compromisuri care să lase fonduri insuficiente pentru fermieri sau coeziune. A declarat că în caz de reducere semnificativă, Parlamentul European poate respinge bugetul.
Argumentele Germaniei și creșterea contribuției
Europarlamentarul a adus ca exemplu contribuția Germaniei, care a crescut cu 55,8% în ultimii șapte ani în termeni absoluți. El explică că această creștere nu trebuie interpretată drept o povară, întrucât economia și bugetul național german au asumat această creștere.
El susține că o mărire de 55% a contribuției nu implică o povară mai mare în termeni reali, raportat la dimensiunea economiei sau bugetului național, ci reflectă o creștere absolută.
Propuneri pentru noi surse de venit
Mureșan afirmă că UE are nevoie de un buget mai ambițios și propune identificarea unor noi resurse proprii de venit, pentru a evita reducerea fondurilor tradiționale.
Un exemplu susținut în Parlamentul European este taxarea marilor companii digitale. Alte variante includ venituri din certificatele de emisii de carbon, mecanisme de ajustare la frontieră bazate pe deșeurile electronice și contribuțiile suplimentare ale companiilor.
El avertizează că existența taxelor europene noi poate crea opoziții politice și rămâne de evaluat dacă aceste surse vor putea fi implementate în condițiile negocierilor.
Impactul reducerilor și opțiunea Parlamentului European
Mureșan afirmă că reducerea fondurilor pentru fermieri, coeziune și apărare este o alegere greșită, pentru că problemele de securitate și competitivitate nu dispar odată cu acestea. În cazul în care fondurile vor fi reduse, aceste domenii se vor finanța mai scump la nivel național.
Eurodeputații sunt de partea creșterii bugetului și cer protejarea acestor capitole, respingând ideea unor reduceri. Poziția Parlamentului European contrastează cu cele ale mai multor state membre, care doresc reduceri semnificative.
< Zuglind însă, acordul final va necesita atât unanimitatea statelor membre, cât și aprobarea Parlamentului European.>
Situația negocierilor și eforturile pentru un compromis
Președintele Consiliului European, António Costa, efectuează o serie de întâlniri în capitalele europene pentru a identifica liniile roșii ale celor 27 de state.
El vizitează Roma, Paris, Viena și Bruxelles, urmând să discute și cu premierul irlandez Micheál Martin, în vederea elaborării unui nou „negotiating box”.
Obiectivul este de a prezenta un acord înainte de reuniunea liderilor europeni din octombrie și de a finaliza negocierea până la sfârșitul anului, înainte de începutul calendarului electoral european din 2027.
