România va găzdui pentru a doua oară finala Europa League, în 2028, după evenimentul din 2012 când stadionul național a fost scena finalei dintre Atletico Madrid și Athletic Bilbao. Această nominalizare marchează o reabilitare a statutului țării pe scena fotbalului european, remarcându-se prin organizarea unui eveniment major în capitala București.
Istoric și reacții
Prima organizare a finalei Europa League în România s-a petrecut în 2012, sub conducerea Federației Române de Fotbal (FRF) de atunci, condusă de Mircea Sandu. Potrivit unor declarații, această mobilizare a fost un succes, iar evenimentul a avut un impact semnificativ asupra identității și vizibilității fotbalului românesc.
Victor Pițurcă, fost selecționer al naționalei și critic față de actuala conducere a FRF, a felicitat recent FRF și președintele Răzvan Burleanu pentru organizarea viitoarei finalei Europa League. El a afirmat că este un lucru „extraordinar pentru țară, pentru București, pentru fotbalul românesc” și a adăugat că, deși a plecat de la națională din motive personale, merită să fie felicitat pentru această performanță.
În declarațiile sale, Pițurcă a menționat atmosfera de atunci, amintind de suporteri spanioli și de prieteniile legate în Centrul Vechi al Bucureștiului, și a admis că evenimentul vine într-un moment dificil pentru România, atât din punct de vedere economic, cât și sportiv.
Provocări pentru echipa națională
Pițurcă a vorbit despre dificultățile pregătirii echipei naționale în perspectiva meciurilor din Liga Națiunilor, programate în septembrie și octombrie, într-un interval de 12 zile, ceea ce reprezintă un test fizic și psihic. El a subliniat că jucătorul român nu are experiență obișnuită în astfel de ritm intens, lucru valabil mai ales pentru fotbaliștii din campionatele externe.
Afirmă că această situație impune adaptare și că Gică Hagi are misiunea de a găsi soluțiile cele mai bune pentru gestionarea lotului. El a amintit de turneul din Euro 2008, când România a jucat trei meciuri în doar 9 zile și a evidențiat diferența dintre efortul fizic și cel psihic.
Pițurcă a explicat că lotul actual al naționalei include un număr mai mare de jucători, ceea ce îi permite selecționerului să facă schimbări mai frecvente în perioada pregătitoare. El consideră că primele două meciuri vor fi importante pentru a juca cu cei mai în formă și proaspeți, urmând ca antrenorul să decidă strategiile pentru restul partidelor.
Strategii și perspective
Fostul antrenor crede că, deși există dezavantaje în modul aglomerat de disputare a meciurilor, echipa națională are și un avantaj – întâlnirea cu echipe care au participat recent la turneul final mondial, ceea ce va aduce experiență specifică și o bună înțelegere a nivelului competiției.
El a explicat că Gică Hagi a elaborat un plan, pregătind un lot larg de 48 de jucători la nivel preliminar. Din aceștia, primii 23-24 vor fi selectați pentru cele două partide din septembrie, urmând ca restul să fie păstrați pentru eventuale probleme precum accidentări sau eliminări. Întâlnirile din septembrie includ meciuri în deplasare, în Suedia, și pe teren propriu cu Bosnia-Herțegovina.
Pițurcă este convins că echipa României va juca cu cei mai în formă pentru aceste meciuri decisive, dar consideră că avantajul constă și în experiența adversarilor. El a reiterat opinia că participarea la turnee finale afectează echipele, însă această dificultate poate fi utilizată în avantajul echipei naționale, dacă se gestionează corect.
Aceste declarații subliniază importanța strategiei de selecție și adaptare pentru echipa română în perioada următoare, în contextul unui program dificil, dar și al unei oportunități importante de promovare internațională.
