Rezultatele elevilor români la matematică și limba română au evidențiat probleme persistente ale sistemului de învățământ, consolidând necesitatea unor măsuri concrete pentru îmbunătățirea performanței școlare.
Rezultate la Evaluarea Națională și indicatorii internaționali
Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a afirmat că dificultățile identificate la nivelul elevilor nu se limitează la ultimele evaluări naționale. În 2024, aproximativ 30% dintre elevii care au susținut Evaluarea Națională au obținut sub nota 5 la matematică. El a subliniat că trebuie luate în calcul și elevii din aceeași generație care nu s-au prezentat la examen, ceea ce crește procentul elevilor în dificultate.
Rezultatele din cadrul testelor PISA 2025 confirmă aceste probleme, chiar dacă acest raport nu analizează exact aceleași domenii ca evaluările naționale. PISA evaluează elevii de 15 ani la matematică, lectură și științe, accentuând capacitatea lor de a aplica cunoștințele în situații reale.
Ministerul Educației consideră că rezultatele PISA trebuie interpretate în tandem cu celelalte evaluări naționale și internaționale, pentru fundamentarea politicilor educaționale viitoare.
Intervenții pentru recuperarea decalajelor
Una dintre principalele măsuri propuse vizează extinderea programelor remediale. În învățământul primar există deja o metodologie pentru aceste activități, care presupune două ore săptămânale pentru consolidarea competențelor. Aceste ore vizează atât recuperarea lacunelor, cât și aplicarea cunoștințelor în context cotidian.
În gimnaziu, Ministerul analizează modalități de a eficientiza această formă de pregătire suplimentară pentru elevii care au rămas în urmă. Obiectivul este ca problemele să fie corectate treptat, pe parcursul anilor școlari, pentru a preveni acumularea dezechilibrelor până în clasa a VIII-a.
Reevaluarea criteriilor de notare și exigența în evaluare
Ministrul Dimian a evidențiat diferențele dintre mediile notate pe parcursul gimnaziului și performanța slabă de la examenul final. Se propune introducerea unor standarde mai clare de evaluare, pentru ca o notă de trecere să reflecte competențe reale.
El a menționat și necesitatea menținerii unui nivel mai ridicat de exigență în școală, precum și sprijin pentru elevii care au dificultăți. În acest sens, se urmărește ca evaluările să fie mai riguroase, pentru a promova competențe concrete și nu doar memorarea de informații.
Orientarea spre exerciții practice și situații din viața cotidiană
Discuțiile privind reformarea sistemului vizează și accentuarea lucrului cu situații practice, nu doar teoretice. Evaluările din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a au fost deja adaptate pentru a include itemi ce urmăresc utilizarea competențelor în contexte cotidiene.
Pentru elevii mai mari, obiectivul este ca aceștia să poată folosi informațiile în rezolvarea problemelor concrete, nu doar să memoreze date. În plus, se intenționează ca procesul de evaluare să fie mai orientat către aplicare și nu numai spre teorie.
Utilizarea programului „Școala Altfel” pentru recuperare
Ministrul Dimian a adus în discuție și posibilitatea de a utiliza programul „Școala Altfel” pentru activități aplicate și recuperarea decalajelor. Programul nu ar urma să dispară, dar ar putea fi adaptat pentru a include mai mult exerciții practice, activități digitale și probleme din situații reale.
Idea este de a lucra cu noțiunile deja învățate, în loc de introducerea de conținut nou, pentru consolidarea competențelor.
Durata timpului de învățare și eficientizarea programelor
Ministrul a atras atenția asupra numărului total de ore de învățare obligatorii, comparativ cu țările OCDE. În România, elevii petrec aproximativ 6.000 de ore în perioada analizată, față de circa 7.600 de ore în țările dezvoltate din OCDE.
El a explicat însă că diferența nu trebuie interpretată ca necesitatea încărcării suplimentare a programei. Prioritatea sistemului este mai degrabă utilizarea eficientă a timpului și oferirea de sprijin elevilor cu lacune, prin pregătire suplimentară.
