Sute de orașe mici și mijlocii din România se confruntă cu o problemă prioritară: pierderea populației active și tinerilor. Deși s-au investit fonduri europene în infrastructură și s-au închis sau modernizat fabrici și mine, dezvoltarea acestor localități devine dificilă fără resursa umană necesară. Expertul Călin Hințea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai, afirmă că adevărata competiție a orașelor mici ține de capitalul uman.
Orașele mici trebuie să atragă și să păstreze populație
Specialistul susține că principalele provocări ale acestor localități nu sunt doar infrastructura sau fondurile europene, ci menținerea și atragerea oamenilor. Potrivit lui Hințea, orașele trebuie să își reconstruiască o identitate bazată pe populație și resurse umane, întrucât depopularea afectează permanent baza economică.
„Pentru ce se bat orașele mici? În principal pentru un lucru: capital uman. Pierd oameni, s-a terminat”, explică decanul. În lipsa tinerilor, localitățile dispun de infrastructură, dar nu pot asigura dezvoltarea sustenabilă.
Cum a ajuns România să piardă jumătate din populație în unele localități
Declinul economic și demografic se datorează în principal închiderii minelor și a întreprinderilor mari, mai ales după 1990. Mulți orașe, precum Bălan din Harghita, au înregistrat reducerea populației cu peste jumătate față de perioada de maximă dezvoltare industrială.
Fenomenul afectează și zonele din Valea Jiului, precum Aninoasa, Uricani, Lupeni și Vulcan, unde dispariția industriei a dus la scăderea drastică a locurilor de muncă. În nord-est, orașe precum Dorohoi, Săveni și Darabani au pierdut tineri prin migraţie spre centre universitare și spre străinătate. Moldova Nouă și Zimnicea au resimțit de asemenea efectele declinului economic.
Este imposibil să oprești plecarea tinerilor, dar se pot construi alternative
Profesorul Hințea afirmă că nu este realist să convingi tinerii să nu plece, ci să încerci să îi atragi pe cei care au plecat deja, cu experiență și resurse. De asemenea, orașele trebuie să devină mai atractive pentru oameni care nu au locuit acolo.
Cele mai mari orașe, precum București, Cluj-Napoca, Iași sau Timișoara, continuă să atragă populație, dar această dezvoltare crește traficul, prețurile locuințelor și presiunea asupra infrastructurii. Unii oameni doresc mutarea în orașe mai mici, dacă acestea oferă școli bune, servicii medicale, spații publice și posibilități de petrecere a timpului liber.
„Pentru că orașele mari se ‘supraîncălzesc’, sunt oameni care vor să plece de acolo. Dar de ce m-aș muta eu în Reșița sau Darabani?”, întreabă Hințea.
Vitalitatea urbană, cheia pentru revitalizarea orașelor mici
Specialistul consideră că soluția constă în ceea ce numește „vitalitate urbană”, care include calitatea vieții, evenimente culturale, școli, locuri de muncă și servicii accesibile. Renovarea centrului orașului nu este suficientă; familiile vor analiza și oportunitățile economic și sociale, inclusiv conexiunile rutiere și activitățile pentru copii.
Un oraș trebuie să fie atractiv pentru a primi și rezolva exodul populației. Aceasta poate reduce presiunea asupra marilor centre urbane și poate susține și satele din proximitate, care beneficiază de centre de servicii și comerț.
Perspectiva următorilor ani
Profesorul avertizează că, odată depășite anumite praguri de îmbătrânire și declin economic, restabilirea echilibrului devine mai dificilă. În următorii zece ani, diferențele între orașele care se adaptează și cele care rămân în urmă s-ar putea accentua.
Pentru autorități, provocarea nu mai este doar obținerea fondurilor pentru infrastructură, ci crearea unui mediu în care oamenii vor dori să trăiască, să muncească și să-și întemeieze familia. Fără această resursă umană, investițiile majore riscă să fie inutile în comunitățile afectate de depopulare.
