România, primul trimestru din 2026: gospodăriile cheltuie aproape 85% din venituri, în condițiile în care veniturile au crescut ușor, dar cheltuielile s-au majorat mai rapid, reducând spațiul pentru economii și investiții.
Aproape 9.500 de lei intră lunar într-o gospodărie
O familie tipică din România înregistrează, în primele trei luni ale anului, venituri totale medii de 9.444 de lei pe lună, conform datelor INS analizate de Vela Group. Aceasta reprezintă o creștere de 3,2% față de aceeași perioadă a anului precedent. Pe persoană, media a ajuns la 3.908 lei lunar, în creștere cu 6,1% în același interval.
Cheltuielile reprezintă peste 84% din venituri
Din venitul mediu lunar, o gospodărie cheltuie în medie 8.015 lei, ceea ce înseamnă că circa 84,9% din venituri sunt direcționate către cheltuieli. Comparativ cu anul anterior, cheltuielile au crescut cu 4,5%, în timp ce veniturile s-au majorat cu 3,2%.
Din totalul cheltuielilor, 37,1% sunt impozite, contribuții, cote și taxe. Restul fondurilor se alocă pentru nevoi zilnice, precum mâncare, utilități și alte servicii.
Alimentele și utilitățile, principalul consum
Alimentatia ocupă cea mai mare parte a bugetului, cu o medie de 1.456 lei pe lună, reprezentând 31,4% din cheltuielile de consum. Cheltuielile pentru locuință și utilități se cifrează la 943 lei lunar, adică 20,3% din total, incluzând apă, electricitate, gaz și întreținere.
Pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, o familie cheltuie în jur de 311 lei lunar. Astfel, o bună parte din venituri este consumată pentru asigurarea necesităților de bază, înainte de vacanțe, economii sau investiții.
Alcool și tutun, o cheltuială semnificativă
O gospodărie cheltuie în medie 296 lei lunar pe băuturi alcoolice și tutun, reprezentând 6,4% din cheltuielile totale. În contrast, alocațiile pentru educație sunt de numai 23 de lei lunar, echivalentul a 0,5% din totalul cheltuielilor, fiind de aproape 13 ori mai mici decât suma dedicată alcoolului și tutunului.
Este important de menționat că aceste valori sunt medii statistice, reflectând comportamentul standard al gospodăriilor, nu al fiecărei familii în parte. Partea de educație trebuie interpretată și în contextul sistemului public.
Investițiile, o fracție minimă din cheltuieli
Din bugetul mediu, doar 43,43 lei se alocă lunar pentru investiții, față de peste 50 de lei în trimestrul anterior. În comparație, cheltuielile pe alcool și tutun sunt de șapte ori mai mari. Față de totalul venitului, investițiile reprezintă o proporție neglijabilă.
Această repartizare reflectă, cel mai adesea, restricțiile financiare ale gospodăriilor, în condițiile în care costurile curente absorb o parte semnificativă a veniturilor.
Ce s-ar întâmpla dacă s-ar economisi 300 de lei lunar?
Un exercițiu ipotetic sugerează că, dacă o familie ar economisi lunar 300 de lei, după 20 de ani suma acumulată, cu un randament mediu de 9% pe an și reinvestirea câștigurilor, ar depăși 200.000 de lei. În scenariul în care suma economisită s-ar păstra, contribuțiile totale ar ajunge la circa 72.000 de lei.
Această simulare evidențiază efectul acumulării de capital pe termen lung, chiar și cu sume modeste, și potențialul de creștere a stabilității financiare.
Reducerea spațiului pentru economii în bugetul familial
INS arată că, din fiecare 100 de lei, aproape 85 sunt cheltuiți, lăsând foarte puțin pentru economii și investiții. În condițiile în care inflația și modificările fiscale cresc presiunea pe bugete, planurile de economisire devin mai complicate.
Pentru familiile aflate în dificultate, primul pas pentru reducerea vulnerabilității financiare poate fi crearea unei rezerve de urgență. După stabilizarea economiilor, pot fi luate în calcul depozitele, titlurile de stat, fondurile de investiții, ETF-urile sau investițiile bursiere, fiecare cu riscurile și avantajele proprii.
Tot mai puțin spațiu financiar disponibil pentru economii și investiții în bugetul familiei reflectă, astfel, realitatea dificultăților financiare și a presiunii asupra resurselor.
