Locul de parcare poate avea statut juridic diferit de cel al apartamentului, iar claritatea acestor aspecte devine esențială în momentul vânzării, disputelor sau exercitării drepturilor de proprietate. În cadrul legislației din 2026, reglementările privind drepturile asupra locurilor de parcare și modul de identificare a acestora în acte sunt clar stipulate.
Ce trebuie să apară în acte dacă locul este proprietatea ta
Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, cu modificările ulterioare, reglementează modul de înscriere a imobilelor și a drepturilor asupra acestora în cartea funciară. În cazul în care locul de parcare reprezintă un imobil distinct, identificat cadastral, cumpărătorul trebuie să aibă dreptul de proprietate asupra lui însuși. În astfel de situații, atât contractul de cumpărare, cât și datele din cartea funciară trebuie să indice clar proprietatea asupra spațiului respectiv.
Contrar percepției frecvente, dacă anunțul dezvoltatorului sau marcajul de pe asfalt indică spațiul P18, acest lucru nu garantează automat proprietatea asupra locului. Actele oficiale trebuie să confirme statutul juridic, iar verificarea acestora este esențială pentru eventualele tranzacții ulterioare.
Cota indiviză nu înseamnă întotdeauna un petic de teren numai al tău
În ansamblurile rezidențiale, cumpărarea unei cote-părți din teren este frecventă. De exemplu, într-un complex cu teren de 1.000 m2 și 50 de coproprietari, un apartament sau un loc de parcare poate să nu fie proprietatea exclusivă asupra unei suprafețe delimitate, ci o fracțiune juridică din teren.
Codul civil reglementează modul de utilizare al bunurilor în coproprietate și posibilitatea atribuirii unor părți comune în folosință exclusivă, condiționat de respectarea drepturilor celorlalți coproprietari. Deciziile de atribuiri se adoptă cu majoritatea prevăzută de lege, iar expresia „cotă indiviză cu folosință” nu trebuie confundată cu proprietatea individuală asupra unui anumit spațiu.
Proprietate și drept de folosință sunt lucruri diferite
Diferenta fundamentală dintre aceste concept este că se poate avea dreptul de a folosi un spațiu fără ca acesta să fie o proprietate individuală. În cazul unui contract, acest drept poate fi specificat ca „drept de folosință exclusivă”, dar suprafața poate fi sau nu identificată ca imobil distinct.
De exemplu, două persoane pot afirma că „au cumpărat apartamentul cu loc de parcare”, însă juridic, unul poate deține locul intabulat ca proprietate individuală, în timp ce celălalt are doar o cotă din teren și un drept de folosință asupra unui spațiu comun. Aceste diferențe pot deveni semnificative la vânzare sau în situații de dispută.
Locurile primăriei reprezintă o situație diferită
Locurile atribuite de autoritățile locale, fie pe domeniul public sau privat, nu conferă proprietate asupra terenului. În cazul în care un loc de parcare a fost atribuit de primărie în baza unui act sau contract specific, acesta nu este un bun imobil proprietate privată și nu poate fi vândut separat.
Dreptul rezultat din actul administrative are o natură diferită față de dreptul de proprietate, iar regulile de utilizare și transfer diferă de la localitate la localitate. Locurile de parcare atribuite de primărie nu pot fi considerate bunuri imobile proprii, în sensul vânzării separate.
Cum verifici dacă locul este într-adevăr al tău
Primul pas este să citești contractul de cumpărare al apartamentului pentru formulări precum „drept de proprietate”, „cotă-partă indiviză” sau „drept de folosință exclusivă”. În continuare, este necesar să verifici extrasul de carte funciară și numerele cadastrale.
Legea nr. 7/1996 prevede deschiderea cărților funciare pe cote-părți în cazul în care imobilul are coproprietari. În situația unui loc de parcare atribuit de autoritatea locală, trebuie verificată decizia, autorizația sau contractul emis de primărie, precum și regulamentul aplicabil în zona respectivă.
În cazul în care documentația indică un anumit spațiu, precum P18, verificarile trebuie să confirme dacă această încadrare juridică corespunde cu poziția fizică și cu actele cadastrale. În acest fel, proprietarul poate avea o imagine clară asupra statutului legal al locului de parcare.
