România a intrat în centrul unui scandal legat de o posibilă implicare a Statelor Unite în căderea guvernului condus de Ilir Bolojan, după ce o declarație a ambasadoarei SUA din Grecia, dezvăluită de Wall Street Journal, a susținut că SUA s-au implicat în procesul politic în contextul în care România nu a semnat un contract de achiziție de gaze LNG din America, livrate din Grecia. Esențial, scandalul privește legătura dintre investițiile energetice, lobby-ul politic și interesele geopolitice ale SUA în regiune.
Procesele energetice și politica de achiziție a gazelor
Romgaz a analizat în decembrie 2025 o propunere de achiziție de LNG american, venită din partea firmei grecești Atlantic – See LNG Trade. Contractul vizat avea o durată de 20 de ani și prevedea livrarea de gaze în portul Alexandropoulis, Grecia. Conform documentelor consultate, compania română a considerat că, din punct de vedere economic, comercial și strategic, semnarea contractului în condițiile propuse nu era justificată.
Romgaz a argumentat că prețul propus de oferta Atlantic era prea ridicat, având în vedere că producția internă de gaze urma să crească substanțial, de la Neptun Deep, cu o estimare de 8 miliarde metri cubi anual. În același timp, cererea de gaze în Uniunea Europeană și regiune se preconiza să scadă sau să se stabilizeze după 2030, iar presiunile politice și economice vizează reducerea utilizării gazului fosil după 2035.
Condițiile și riscurile contractului
Contractul propus prevedea livrarea gazelor la prețuri stabilite în funcție de cotația Henry Hub, hubul american de gaze, estimată între 33 și 42 euro/MWh. Romgaz a analizat că, în scenarii standard, costurile ar putea depăși prețurile de pe piața europeană, situate între 30 și 40 euro/MWh în perioada 2030-2040. Ei au arătat că astfel, compania ar putea înregistra pierderi de 50 până la 310 milioane de euro anual, în funcție de evoluția pieței.
Documentele arată că un astfel de contract ar lega România de o sursă considerabil mai scumpă, într-o perioadă în care țara devine din exportator net de gaze, cu proiecte precum Neptun Deep și altele interne. Romgaz a subliniat că analiza realizată înainte de creșterea prețurilor la gaz, cauzată de conflictul din Golful Persic, relevă riscul major al unor pierderi financiare semnificative.
Implicări politice și lobby
Contextul politic a fost accentuat de semnarea unui Memorandum de Înțelegere între firma românească privată Nova Power and Gas, implicată în proiectul SMR-urilor de la Doicești, și Atlantic – See LNG Trade, în cadrul unui eveniment din Atena. Nova avea termen până în februarie 2026 pentru a încheia un acord ferm de cumpărare de gaze, însă nu a mai făcut acest pas.
În ianuarie, ministrul PSD al Energiei, Bogdan Ivan, a cerut oficial președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan semnarea unui acord guvernamental cu SUA pentru importul de gaze American, prin intermediul firmei Nova Gas&Trade. La scurt timp, în februarie 2026, șefii Transgaz și Romgaz au fost chemați la o teleconferință cu ministrul Ivan, acesta făcând presiuni pentru achiziția de 1,5 miliarde metri cubi de gaz LNG anual din SUA.
Romgaz a declarat public că nu s-au exercitat presiuni și că analiza firmei a condus la concluzia că achiziția nu era justificată, fiind menționată și vindicarea faptului că Ministerul Energiei, acționar majoritar în Romgaz, a avut această poziție.
Cum s-a ajuns la acuzații și implicări internaționale
Declarația ambasadoarei SUA din Grecia, despre implicarea Washingtonului în căderea guvernului român, a declanșat reacții și suspiciuni. Conducerea Romgaz și instituțiile implicate privesc aceste acuzații cu seriozitate, iar discuțiile despre politica de achiziții de gaze și influența geopolitică pe această temă continuă în cercurile centrale de decizie.
Documentele analizate și declarațiile oficiale arată o complexitate în intereselor energetice și politice din regiune, unde interesele strategice ale SUA și ale altor actori internaționali se intersectează cu parametrii de piață și cu deciziile guvernamentale din România.
În prezent, discuțiile cu privire la semnarea contractului de gaze LNG din SUA continuă, dar decizia finală va depinde de rezultatul negocierilor și de evaluarea riscurilor financiare pentru compania românească.
