România se află pe locul cinci în topul european al risipelor alimentare, cu 3,4 milioane de tone de mâncare aruncate anual, potrivit datelor Eurostat din 2022. În același timp, aproximativ 28% din populație nu își permite o masă decentă, indică statistici recente.
Inițiative de reducere a risipei și sprijin pentru persoane vulnerabile
La Sectorul 6 din București, o mașină aduce zilnic alimente la un depozit destinat acestei inițiative. Aici, Banca Locală de Alimente furnizează zilnic două mese calde pentru 600 de beneficiari, persoane cu dificultăți financiare, afecțiuni medicale sau imobilizate la pat. Joi, această activitate este mai intensă, fiind pregătite pachete și pentru weekend, ce conțin alimente neperisabile.
Ovidiu Rusu, director al Băncii de Alimente, afirmă că 500 de persoane vor veni să primească alimente, iar 100 de beneficiari vor primi aceste pachete acasă, cu ajutorul livratorilor Glovo, pentru cei imobilizați.
Din donările de alimente provenite de la retaileri precum Carrefour, Mega Image, Danone și Aqua Carpatica, s-au donat în aproape un an 850 de tone. Alimentele sunt analizate și apoi integrate în meniuri sau pachete pentru weekend. În cazul în care nu sunt suficiente donații, instituția achiziționează alimente din fonduri locale, în medie 299.000 de lei lunar.
De la începutul anului 2025 până în mai 2026, Banca de Alimente a Sectorului 6 a primit 849 de tone de alimente, din care a distribuit 155.000 de porții de mâncare și 75.000 de pachete. Toate aceste acțiuni sunt menite să reducă risipa alimentară și să sprijine persoanele în nevoie.
Risipele alimentare și comparații europene
La nivelul UE, circa 60 de milioane de tone de alimente, sau o medie de 130 kg pe cap de locuitor, ajung anual la gunoi. România, cu 181 kg pe cap de locuitor, se află pe locul cinci în acest clasament, după Cipru (300 kg), Danemarca (254 kg), Grecia (196 kg) și Portugalia (184 kg).
Uniunea Europeană a stabilit obiective de reducere a risipei: cu 10% în sectorul prelucrării și fabricării, și cu 30% în sectorul comerțului cu amănuntul, restaurante, servicii alimentare și gospodării. Aceste măsuri trebuie transpuse în legislație până în 2027.
Stadiul legislativ în România și alte țări europene
În România, există 10 măsuri pentru reducerea risipei alimentare, printre care vânzarea cu preț redus a alimentelor aproape de expirare, donarea și transformarea alimentelor în hrană pentru animale. De la 2024, operatorii economici trebuie să implementeze două dintre aceste măsuri, riscul de amenzi fiind de 10.000 până la 40.000 de lei în caz de neconformare.
Experți și organizații specializate, precum Food Waste Combat, consideră legislația bună, dar lipsită de norme și controale eficiente.
Alte state europene au adoptat măsuri similare: în Lituania, operatorii trebuie să semneze acorduri cu proiecte umanitare și să elaboreze planuri de reducere a risipei. În Austria și Spania, legislația impune raportarea cantităților donate și aruncate. Grecia recomandă producătorilor să inregistreze și să gestioneze producția pentru a evita risipa, însă nu există o strategie națională clară.
Ungaria, din 2008, obligă comercianții cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de forinți să desemneze responsabili pentru recuperarea alimentelor și să implementeze planuri de reducere a risipei.
Sursele de risipă alimentară și măsurile din retail
În UE, 8% din mâncarea aruncată provine din comerțul cu amănuntul, echivalentul a 4,8 milioane de tone. Majoritatea deșeurilor provin din gospodării (53%), urmate de sectorul de prelucrare și producție (18%) și HoReCa (12%).
Printre retaileri, magazinele Lidl, Kaufland și Carrefour din România reduc risipa prin vânzarea la preț redus a produselor aproape de expirare. Kaufland oferă reduceri de până la 90%, Carrefour până la 70%, iar Lidl până la 50%. În plus, aceste magazine donează alimente către ONG-uri și organizații care hrănesc animale, precum asociația „Milioane de Prieteni” din Brașov, care a primit 34 de tone de hrană în ultimii doi ani, și Lidl, cu aproape 300 de tone de hrană donate de la 2018.
Legislație și inițiative alternative în alte țări
Franța a implementat un model similar de supermarketuri care vând alimente salvate de la risipă, la prețuri reduse, denumit „Noi împotriva risipei”. În Lituania, o singură Bancă de Alimente salvează peste 230.000 de persoane în 2025. În Austria, organizațiile coordonează activitatea băncilor de alimente de peste 31 de ani, distribuind zilele acestea peste 2.000 de tone.
Ce pot face consumatorii pentru reducerea risipei acasă
Specialiștii recomandă învățarea despre lanțul alimentar și conștientizarea provenienței hranei. Pentru reducerea risipei, se pot cultiva plante aromatice acasă sau se pot pregăti porții în plus pentru familie și prieteni, promovând împărțirea și valorificarea alimentelor în comunitate.
