România se află în atenția agențiilor de rating, care urmează să anunțe în această săptămână decizia privind calificativul suveran al țării. Ratingul actual, BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, reprezintă ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. În prealabil, agenția Fitch a avut un incident similar, retrăgând inițial calificativul și revenind ulterior asupra deciziei după contestarea autorităților române.
Estimarea agențiilor de rating și reacțiile oficiale
Autoritățile de la București exprimă optimism cu privire la decizie, iar ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că are „mare încredere” în menținerea ratingului investițional. El a argumentat că execuția bugetară, fără derapaje fiscale, susține aceste așteptări. Nazare a precizat după întâlnirea cu agenția că „principalul nostru argument rămâne execuția bugetară”, prin care susține că România poate reduce deficitul și controla cheltuielile fără a afecta investițiile finanțate din fonduri europene.
Ionuț Dumitru, economist și consilier al premierului interimar Ilie Bolojan, a exprimat și el optimism, afirmând că situația bugetară este favorabilă. El a menționat că, datorită măsurilor de corecție adoptate anul trecut și în prezent, deficitul scade la 6%. Dumitru a spus că, deși mai este un drum lung pentru atingerea unui deficit sub 3% din PIB în anii urmați, peste jumătate din corecția necesară a fost realizată deja.
Pentru analistul Daniel Dăianu, șeful Consiliului Fiscal, riscul unei retrogradări la categoria „junk” pare redus. El a explicat că datele macroeconomice ale României nu justifică pierderea calificativului, chiar dacă țara traversează o criză politică. Dăianu a adăugat că agențiile analizează modul în care continuă reducerea deficitului în intervalul 2027-2028, în contextul acestei incertitudini politice.
Instituțiile financiare internaționale, precum Citi, menționează o probabilitate mai ridicată de retrogradare în primul trimestru al anului 2027, în linie cu comentariile recente ale Fitch. Conform analizei Citi, apetitul pentru consolidarea fiscală pare redus în afara partidelor pro-europene, iar Romania evită retrogradarea în această săptămână, dar riscă o nouă actualizare în 2027.
Metodologia de evaluare a ratingului
Reprezentanții S&P au explicat că decizia de atribuire a ratingului suveran nu este a unei singure persoane, ci rezultatul unui proces decizional al unui comitet, care analizează cinci puncte: instituțional, economic, extern, fiscal și monetar.
Conform oficialilor, fiecare raport de rating include scoruri pentru fiecare domeniu, reflectând modul în care deciziile și situația economică afectează calificativul final. Această metodologie asigură transparență în procesul de evaluare și clarifică modul în care se ajunge la decizie.
„Ratingurile suverane nu reflectă opinia unui singur analist, ci rezultatul unei evaluări complexe, cu o metodologie clar definită”,** au explicat oficialii S&P.
Evaluarea contextului politic și impactul asupra ratingului
Reprezentanții agenției nu analizează în mod direct aspectele politice, ci se concentrează pe impactul acestora asupra capacității guvernului de a elabora și implementa politici eficiente. Pentru S&P, previzibilitatea și transparența instituțiilor sunt elemente esențiale în determinarea calificativului.
Un factor de risc pentru rating rămâne blocajul politic, care poate împiedica continuarea reformelor fiscale și economice. La jumătatea lunii mai, S&P avertiza că o prelungire a blocajului ar putea duce la reducerea ratingului dacă afectează continuarea reducerii deficitelor și atragerea fondurilor europene estimate pentru 2026-2027.
Conform evaluațiilor, dacă aceste probleme persistă, riscurile pentru consolidarea fiscală și creșterea economică vor crește, iar în cazuri extreme, acestea pot declanșa retrogradarea la categoria „junk”.
România are în prezent un deficit bugetar de circa 6% din PIB, iar agențiile urmăresc reducerea acestuia în anii următori pentru a respecta criteriile europene de deficit.
Evaluările agențiilor de rating indică o atenție specială asupra continuării politicilor fiscale și asupra efectelor eventualei instabilități politice asupra acestora.
