Un procent record de 52% din suprafața Europei a fost expus, în vara anului 2026, unor condiții de stres termic cel puțin „foarte puternic”, arată bilanțul publicat vineri, 2 octombrie, de Serviciul european Copernicus. Această accentuare a intensității și extinderii ploide de căldură nu indică însă că jumătate din continent s-a confruntat simultan cu aceste condiții.
Distribuția și semnificația procentului de 52%
Analiza acoperă lunile iunie–august, perioadă în care suprafețele afectate au atins pragul de stres termic sever. Indicele se referă la partea de teren care a experimentat condiții de temperaturi resimțite de cel puțin 38 de grade Celsius în timpul sezonului, fără a implica însă prezența simultană pe toată suprafața a acestor condiții.
Procentul nu reflectă o estimare a numărului de persoane afectate, ci măsurarea extinderii geografice acoperite de temperaturi extrem de ridicate. Datele provin din analiza realizată de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, implementat de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice.
„Unul dintre aspectele marcante ale anului 2026 este faptul că această căldură s-a remarcat nu numai prin intensitatea sa, ci și prin extinderea sa geografică”, a declarat Samantha Burgess, responsabilă strategic pentru climă, citată de AFP.
De când a început sezonul cald și impactul regional
Sezonul de vară a debutat devreme în anumite zone, cu un prim val major de caniculă în Europa de Vest încă de la sfârșitul lunii mai, înainte de estizarea oficială a verii meteorologice.
Înregistrările indică faptul că vara din 2026 a fost cea mai caldă din istoria observațiilor pentru Europa de Vest. Temperaturile medii pentru perioada iunie–august au ajuns la 21,69 de grade Celsius, depășind cu 2,54 de grade media perioadei 1991–2020 și stabilind un nou record regional, peste cele din 2003.
Valul de căldură a fost de asemenea deosebit de extins, cu 17 zile în care cel puțin 60% din Europa de Vest a înregistrat temperaturi peste 30 de grade Celsius. În comparație, în 2003 au fost 11 zile, iar în 2025, șapte zile.
În ansamblul Europei, vara din 2026 s-a situat pe locul al treilea în raport cu seriile de date ERA5, cu o temperatură medie cu 1,17 grade peste media perioadei 1991–2020.
Diferențele regionale au fost semnificative, cele mai mari abatere fiind observate în Franța și nord-estul Spaniei, unde temperaturile au fost cu aproximativ 4–5 grade mai mari decât valorile normale. În unele zone din nordul Europei, precum anumite regiuni ale Scandinaviei, temperaturile au fost ușor sub medie.
România a fost printre țările afectate de abateri considerabile, cu temperaturi cu aproximativ 3–5 grade peste valorile obișnuite din august, potrivit buletinului Copernicus.
Impactul stresului termic asupra sănătății și mediului
Stresul termic reprezintă un risc direct pentru sănătate, apărând atunci când organismul nu mai poate elimina eficient căldura acumulată. Expunerea la temperaturi ridicate, umiditate crescută, expunere solară și circulație redusă a aerului contribuie la suprasolicitare termică.
Efectele pot include epuizare, deshidratare și, în cazuri severe, urgențe medicale. Căldura accentuează și agravarea unor boli cardiovasculare, respiratorii sau renale.
Persoanele vulnerabile, precum vârstnicii, copiii și cei cu afecțiuni cronice, au un risc crescut de complicații. De asemenea, expunerea profesională a muncitorilor în exterior sau în medii extreme joacă un rol semnificativ în sănătatea publică.
Vara 2026 a fost marcată și de un nivel extrem de scăzut al debitelor fluviale, afectând transportul de mărfuri, irigațiile, funcționarea reactorilor nucleari și producția hidroenergetică în mai multe zone ale Europei.
Această situație a fost însoțită de creșterea numărului de cazuri de îmbolnăviri provocate de caniculă și de impactul asupra infrastructurii naturale și agricole.
Citește și: Canicula ucide mii de oameni în Europa. Vara periculoasă devine noua normalitate.
