Cercetători au dezvoltat un instrument bazat pe inteligență artificială care estimează vârsta unei persoane doar analizând modul în care vorbește. Testele realizate pe aproape 3.000 de adulți din cinci țări latino-americane sugerează o asociere între voce și starea de sănătate cognitivă, dar nu permit diagnosticarea demenței.
Metodologia studiului
Participanții, cu vârste între 18 și 88 de ani, au fost supuși șapte tipuri de teste lingvistice. Acestea includeau descrierea unui videoclip, enumerarea rapidă a animalelor sau legumelor într-un minut și reproducerea unei povești după ascultare și după o pauză de 20-30 de minute.
Înregistrările au fost transcrise și analizate prin extragerea a peste 700 de caracteristici, precum viteza vorbirii, durata pauzelor, tonul, alegerea cuvintelor și expresivitatea emoțională. Modelul de machine learning a fost antrenat să estimeze vârsta cronologică bazând pe aceste date.
După estimare, s-a calculat diferența dintre vârsta vocală și cea reală, numită „speech-age gap”. Participanții fără probleme cognitive aveau valori apropiate de vârsta reală, în timp ce cei cu deficit cognitiv sau boli precum Alzheimer aveau diferențe mai mari.
ID positivi și markeri biologici
Persoanele cu vârsta „mai bătrână” estimată la analiză verbală înregistrează rezultate mai slabe la teste de memorie, limbaj și atenție și întâmpină dificultăți în activitățile cotidiene. Această diferență vocală s-a corelat și cu modificări chimice ale ADN-ului, analizate prin trei „ceasuri epigenetice” care indică îmbătrânirea biologică.
Pentru participanții cu Alzheimer, diferențele mari între vârsta estimată și cea reală au fost asociate cu niveluri crescute de p-tau217, un biomarker related bolii. Cercetările recente evidențiază apariția semnelor biologice ale Alzheimer cu mult înainte de simptome.
De asemenea, diferența largă între cele două vârste a fost mai frecvent întâlnită la persoane cu dificultăți financiare, acces limitat la servicii medicale, insecuritate alimentară sau un nivel redus de educație.
Utilizare și limitări ale instrumentului
Astfel de instrumente pot fi eficiente ca metode de screening, fiind rapide și ieftine, și pot fi folosite aproape oriunde, spre deosebire de investigațiile mai costisitoare precum imagistica cerebrală sau analizele de sânge.
Totuși, rezultatele trebuie interpretate cu precauție. O vârstă „mai bătrână” estimată din voce nu indică neapărat prezența Alzheimer sau altă formă de demență. Oboseala, stresul, depresia sau alte probleme de sănătate pot influența modul de vorbire.
Cercetarea a fost realizată exclusiv pe vorbitori de spaniolă din cinci țări latino-americane, ceea ce limitează posibilitatea generalizării rezultatelor la alte limbi precum româna sau engleza. În plus, majoritatea participanților au fost evaluați într-un singur moment, ceea ce face dificilă determinarea dacă modificările vocale apar înainte sau după declinul cognitiv.
