Reșița, fostul centru industrial al României, a înregistrat o abruptă diminuare a populației în ultimele trei decenii. Conform datelor recensămintelor, orașul a pierdut aproape 39.000 de locuitori, scăzând de la peste 96.900 în 1992 la circa 58.400 în 2021. Această reducere indică o scădere de aproape 40% a numărului de rezidenți.
Aproape 39.000 de locuitori au dispărut din oraș
De-a lungul celor 29 de ani, populația Reșiței a redus constant, cu excepția unei perioade de declin accentuat după 1990. În 2002, populația era de 84.026, iar în 2021, numărul rezidenților a continuat să scadă, atingând valoarea de 58.393. Astfel, dacă în 1992 erau zece oameni în oraș, în 2021 mai rămați ar fi în medie șase.
Reșița a înregistrat cea mai semnificativă scădere procentuală între reședințele de județ, comparativ cu alte orașe din România, între recensămintele din 1992 și 2021.
Motivul reducerii populației
Explicația principală pentru descreștere include plecarea locuitorilor către alte localități cu mai multe oportunități economice, în special către centre industriale și urbane mai mari. De asemenea, mulți rezidenți au emigrat în state din vestul Europei, fenomen ce a afectat mai multe foste centre industriale după 1990.
Pe lângă migrație, scăderea natalității și îmbătrânirea populației contribuie la declin. Plecarea în special a tinerilor adulți afectează și creșterea naturală, rezultând într-un bilanț natural negativ.
Un fenomen similar este observat și în județe puternic industrializate înainte de 1990. În județul Hunedoara, populația a scăzut de la 81.337 în 1992 la 50.457 în 2021, înregistrând o pierdere de peste 30.000 de locuitori în același interval.
Impactul restructurării industriei asupra orașelor
Reșița s-a dezvoltat timp de decenii în jurul industriei, având fabrici și uzine ce ofereau locuri de muncă. Acestea atrăgeau populație din alte zone și susțineau economia locală prin comerț și servicii.
După 1990, aceste modele economice s-au schimbat radical. Restructurarea marilor companii a dus la reducerea numărului de locuri de muncă, provocând exodul forței de muncă și, implicit, diminuarea populației urbane.
Fenomenul nu este specific Reșiței. În județul Hunedoara, care include orașe precum Hunedoara, populația a scăzut semnificativ în același timp, iar orașe mai mici precum Anina și Bălan au pierdut peste jumătate din populație din 1992 până în 2021.
Repubblica a rămas un exemplu marcant al efectelor tranzitiei economice asupra orașelor industriale din România.
