Sectorul manufacturier din Europa și România păstrează o dinamică prudentă, conform celor mai recente date referitoare la indicatorii economici pe trimestrul al treilea al anului 2024. Indicele PMI pentru sectorul manufacturier din Germania a indicat un ritm de expansiune mai lent în septembrie comparativ cu august, marcând primul trimestru de scădere a indicatorului după o perioadă de creștere.
Performanța sectorului manufacturier în Europa
Media indicelui PMI pentru trimestrul al treilea s-a situat la 50,7, sugerând o creștere modestă a activităților industriale. Este pentru a doua oară din 2024 când sectorul manufacturier intră în zona de expansiune, după o perioadă de contracție în trimestrele anterioare. Aceasta reprezintă o evoluție încă notabilă, deși ritmul de creștere rămâne moderat.
Contribuția industriei la PIB a fost negativă, scăzând cu 0,7 puncte procentuale, contribuind la o scădere generală a PIB-ului de 0,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, în al doilea trimestru al anului 2026. În prima jumătate a aceluiași an, scăderea cumulată a fost de 0,7%.
Pentru cea de-a doua jumătate a anului, datele PMI indică o posibilă revenire pentru sectorul manufacturier, însă, în pofida acestei tendințe, se preconizează că 2026 va fi al patrulea an consecutiv de scădere a producției industriale.
Factori de influență externi și investiții
Conflictul din Orientul Mijlociu exercită o presiune semnificativă asupra piețelor energetice, ducând la creșterea costurilor pentru industriile care consumă intensiv energie. O eventuală soluționare a conflictului ar putea ușura aceste presiuni și ar fi favorabilă sectorului industrial național.
Se preconizează că, în contextul investițiilor europene în securitate și măsurilor fiscale din Germania, precum sprijinul pentru infrastructură și apărare, producția industrială a Europei ar putea beneficia, deși redresarea rămâne a fi inegală.
Indicatori de producție și comenzi
Indicele de producție a continuat să se mențină peste pragul neutru în septembrie, susținut de volumele mai mari de vânzări și investițiile în utilaje noi. Creșterea productivității a contribuit, de asemenea, la această evoluție, chiar dacă ritmul de expansiune a încetinit comparativ cu luna august.
Indicele comenzilor de export a rămas în zona de contracție,indicând că cererea externă a rămas redusă. Creșterea cererii interne a fost principalul motor al avansului, în condițiile în care contextul geopolitic complicat continuă să afecteze solicitările din afară. În luna septembrie, aproape un sfert dintre companii (24%) au manifestat optimism în privința creșterii viitoare, în timp ce 8% au raportat perspective pesimiste.
Stocuri, costuri și lanț de aprovizionare
Respondenții sondajului au semnalat o scădere a stocurilor de materii prime în rândul furnizorilor. Unele companii au raportat eforturi de optimizare a stocurilor, altele au atribuit scăderea dificultăților de reaprovizionare cu anumite materii prime.
Costurile materiilor prime au crescut din nou în septembrie, într-un ritm peste cel din august. Creșterea a fost determinată de prețurile mai ridicate pentru energie, combustibili, transport și materii prime precum materiale plastice și metale. Evoluțiile nefavorabile ale cursului de schimb au exercitat, de asemenea, presiuni asupra costurilor.
Transferul acestor costuri în prețurile de vânzare s-a realizat parțial, indicatorii relevanți înregistrând o creștere moderată, dar cu o rată mai mare decât luna precedentă.
Ocuparea forței de muncă și perspectivele sectorului
Numărul angajaților din sectorul manufacturier a continuat să crească în septembrie, dar cu un ritm mai lent, reflectând o ajustare a cererii de forță de muncă. Creșterea solicitării a menținut dinamica în domeniu, însă nu a determinat o creștere accelerată a ocupării.
În privința stocurilor, situația s-a deteriorat după o perioadă de stabilizare în august. Unele firme au redus stocurile pentru a face față costurilor, iar altele au beneficiat de o îmbunătățire a reaprovizionării cu materii prime, ceea ce a condus la scăderea nivelurilor de stocuri.
**Evoluția crizei energetice și impactul asupra costurilor**
Presiunile asupra costurilor materiilor prime sunt alimentate de creșterea prețurilor energiei și combustibililor, dar și de întârzierile în aprovizionare și de variațiile cursului de schimb. Acestea contribuie la un transfer limitat al costurilor către consumatori, afectând marjele de profit ale companiilor din sectorul manufacturier.
Comandamentele și indicatorii de producție rămân încerti, însă aceste date arată că sectorul manufacturier încă păstrează un nivel de reziliență, chiar dacă provocările continued.
Sectorul industrial din Europa și România se află, astfel, în faza unei recuperări moderate, influențată de factori geopolitici, costuri și dinamica internă.
