Uniunea Europeană are un plan pentru consolidarea securității în regiunea Mării Negre, dar incidentele recente cu dronele ridică întrebări asupra eficienței strategiei și capacităților de monitorizare ale Bruxellesului. La câteva zile după atacurile asupra navelor comerciale în apele românești și bulgare, experții avertizează că sprijinul european trebuie să fie însoțit de echipamente și resurse concrete de monitorizare și apărare.
Incidentele recente și reacțiile oficiale
Marți, premierul bulgar Rumen Radev a calificat drept „absolut inacceptabil” atacul cu drone produs la circa 130 de kilometri de coasta Bulgariei. Un cargou a fost scufundat, iar altă navă a fost avariată, ancheta fiind în curs. Radev nu a indicat până acum suspecte, ancheta fiind în desfășurare.
La o zi distanță, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a catalogat incidentul ca „o încălcare flagrantă a dreptului internațional”. În cursul zilei de luni, o navă turcă care transporta cereale din Ucraina a luat foc și s-a scufundat aproape de coastă, două persoane de la bord fiind ucise. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că nava a fost atacată de drone rusești.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a condamnat aceste incidente, afirmând că „situația din Marea Neagră devine tot mai îngrijorătoare. Atacurile asupra navelor civile sunt inacceptabile”.
Strategia UE pentru Marea Neagră și hubul pentru securitate
Strategia europeană pentru securitatea Mării Negre a fost lansată în mai 2025, cu scopul de a proteja infrastructura critică, instalațiile offshore și cablurile submarine. La acea vreme, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a evidențiat impactul războiului declanșat de Rusia.
Planul include dezvoltarea unui Hub pentru securitatea maritimă, coordonat de România și Bulgaria, pentru a monitoriza situația și a analiza date de pe fundul mării. Acesta va fi amplasat în principalele porturi, Constanța și Varna. Rolul hubului este să sprijine combaterea atacurilor hibride, precum cyberatacurile și dezinformarea, și să emită alerte privind pericolele de pe rutele maritime.
Purtătorul de cuvânt al CE, Christian Wigand, a explicat că, în urma acestor incidente, în regiune au fost demarate 65 de proiecte în valoare totală de 200 de milioane de euro. El a confirmat sprijinul Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă, care a furnizat imagini din satelit pentru România și Bulgaria pentru a îmbunătăți monitorizarea situației.
În cadrul raportului din iulie, Comisia Europeană a subliniat că cele două țări au elaborat împreună conceptul hubului, cu scopul de a contracara amenințările hibride și de a spori cooperarea. În urma atacurilor din Bulgaria, ministrul român de externe a anunțat că hubul va fi situat în porturile Constanța și Varna, pentru a sprijini monitorizarea și protecția infrastructurii maritime.
Capabilități și coordonare internațională
Expertul în securitate maritimă Mihai Sebastian Chihaia a declarat că Marea Neagră a primit prea puțină atenție în dezbaterile despre apărarea europeană. El a criticat lipsa de resurse concrete, precum senzori și radare, pentru monitorizarea eficientă a zonei.
Chihaia a sugerat că NATO ar putea dezvolta o strategie dedicată Mării Negre, însă această inițiativă încă lipsește. El a subliniat rolul clar al CE în coordonarea și sprijinirea statelor membre pentru dezvoltarea de soluții tehnice și crearea de parteneriate regionale.
Purtătorul de cuvânt al CE, Thomas Regnier, a menționat că România și Bulgaria primesc în comun 20 de miliarde de euro prin programul SAFE, destinată susținerii apărării regionale. În acest context, eforturile de consolidare a securității sunt coordonate între state și instituții europene.
Impactul asupra securității maritime și piața motorinei
Incendiile și atacurile cu drone din apropierea coastelor bulgare și române pot avea consecințe economice, în special asupra pieței motorinei. Potrivit unei analize, creșterea riscului de război a dus la majorarea costurilor de asigurare pentru transportul maritim.
Un cost suplimentar de 13-29 de dolari pe tonă de motorină poate fi generat doar de creșterea primei de asigurare, ceea ce echivalează cu o majorare de 5-12 bani pe litru. Prețul internațional pentru o tonă de motorină depășește 1.600 de dolari, iar această creștere se adaugă la alte costuri generate de întârzieri, rute mai lungi și cerințe de asigurare mai mari.
Riscurile pentru piața petrolieră s-au accentuat, petrolul Brent înregistrând o creștere cu 52% față de anul anterior și o majorare de 21% în ultima lună. România, care depinde de importuri pentru motorină, se află într-un context dificil, cu prețuri ridicate ale carburanților și o ofertă restrânsă.
Experții avertizează că intervenții precum plafonarea prețurilor pot duce la reducerea livrărilor, amplificând presiunea asupra prețurilor din comun. În plus, creșterea costurilor de transport și asigurare poate avea impact asupra prețurilor produselor și serviciilor regionale.
Podul pentru securitatea maritimă în Marea Neagră, menit să consolideze cooperarea și monitorizarea zonei, rămâne critic pentru gestionarea riscurilor și contracararea atacurilor hibride.
