Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să se pronunțe joi în procesul privind neplata restanțelor salariale ale magistraților, după șase amânări succesive. Procesul a fost câștigat în prima instanță de instanța supremă, care a solicitat Guvernului și Ministerului Finanțelor plata sumelor restante, rezultată din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Miza totală a procesului se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a circa 1 miliard de euro.
Detalii despre decizia Curții de Apel București
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea Înaltei Curți, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să realizeze plata inclusiv prin rectificare bugetară. Instanța a stabilit un termen de 10 zile pentru punerea în executare a deciziei, sub sancțiunea unor penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Aspecte legale și motivări ale procesului
Cererea introductivă a fost semnată de președinta instanței, Lia Savonea. În documente, Înalta Curte susține că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor, având în vedere că au titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Instanța acuză Guvernul de încălcarea principiului separării puterilor în stat și de subminare a legitimității instanțelor.
Recursul Guvernului și procedura la instanța supremă
Guvernul și Ministerul Finanțelor au formulat recurs împotriva deciziei din 5 mai. Acest recurs este judecat de completul de la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, format din magistrații Maria Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian-Constantin Meiu, de la începutul lunii iulie.
Cererea de analiză la Curtea Constituțională
Reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru clarificarea dacă o instanță poate obliga Guvernul la alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste limitele bugetare stabilite prin lege.
Miercuri, CCR a respins ca inadmisibilă sesizarea făcută de premierul interimar Ilie Bolojan. Curtea a declarat că nu a existat conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte și a subliniat că nu este competența sa să modifice sau să corecteze sentințele judecătorești.
Astfel, CCR a afirmat că orice nemulțumire legată de deciziile instanței trebuie rezolvată prin căi normale de atac în justiție.
