Un teren deșertificat din nordul Chinei, în regiunea Mongolia Interioară, s-a transformat într-o pădure de aproape 50.000 de arbori, după mai bine de 25 de ani de eforturi de reîmpădurire. Transformarea este ilustrată de vizita recentă a unui profesor pensionar din Pennsylvania, Ronald Sakolsky, care a vizitat regiunea în luna decembrie pentru prima dată după 26 de ani și a fost impresionat de schimbare.
Transformare pe fondul unei donații din 1997
În 1997, Yin Yuzhen, fermieră din regiunea deșertică, a primit o donație de 5.000 de dolari de la Ronald Sakolsky, pentru a planta copaci și a combate eroziunea solului. În timp, ea a început să planteze copaci pentru a reduce efectele deșertificării și izolării.
Reîntâlnirea emoționantă a profesorului cu fermiera
După mai mult de un deceniu, în 2009, Sakolsky și Yin au stabilit legături și au încercat să-și mențină legătura, iar în acest an s-au reîntâlnit personal în pădurea care acum cuprinde copaci ce depășesc 9 metri în înălțime. La întâlnire, Sakolsky a plantat un copac al prieteniei și a adus un borcan cu nisip din Pennsylvania. Yin i-a oferit o broderie cu inscripția „Un Pământ, Un Vis”.
Importanța diplomatică și discursul liderului chinez
Reîntâlnirea a fost prezentată de autoritățile chineze ca un exemplu al colaborării între China și Statele Unite în chestiuni globale precum schimbările climatice. Liderul chinez Xi Jinping a menționat povestea lui Sakolsky în discursul de la un dineu de stat în timpul summitului cu Donald Trump, arătând că exemplul reflectă înțelepciunea relațiilor de prietenie între popoare.
Inițiativa „Marele Zid Verde”
Dezvoltată în 1978, campania guvernamentală numită uneori „Marele Zid Verde” are ca scop reducerea deșertificării și combaterea furtunilor de nisip. Programul, ce are o durată estimată de 73 de ani, a vizat inițial plantarea de arbori cu creștere rapidă, precum plopii, în special în primii ani, pentru a acoperi zonele afectate de deșertificare.
Rezultate și critici
Rezultatele campaniei sunt mixte, cu unele specii de copaci consumatoare de apă, precum plopii, epuizând rezervele subterane. În prezent, se plantează specii mai adaptate și mai biodiverse pentru a asigura durabilitatea proiectului.
Specialiștii în mediu au declarat că, deși inițiativa a avut rezultate pozitive, guvernul chinez s-a concentrat mai mult pe atingerea obiectivelor cantitative și soluții tehnocratice. Pierderea terenurilor destinate pășunatului nomad a afectat anumite naționalități etnice, în contextul restricțiilor impuse de proiect.
Global, efortul „Marelui Zid Verde” a sporit acoperirea cu copaci și a devenit simbolul combaterei deșertificării, însă impactul asupra resurselor de apă și asupra diversității etnice a fost subiect de dezbatere.
După vizita, autoritățile chineze au evidențiat exemplul și au promovat povestea în rândul populației și pe rețelele de socializare.
