Turcia și procesul de aderare la UE: relații tensionate din cauza problemelor interne și externe
Turcia este de mai mulți ani într-un impas în procesul de aderare la Uniunea Europeană, în urma unor probleme legate de respectarea drepturilor omului, independența justiției și libertatea de exprimare. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a subliniat în timpul unei vizite la Edirne, lângă granița cu Bulgaria, că recentele evenimente din Turcia amplifică decalajul față de obiectivul aderării.
Probleme privind drepturile și libertățile în Turcia
Recent, Turcia a inițiat o campanie intitulată „Familia mea este în siguranță”, care a vizat comunitatea LGBT+. Aceasta a început în septembrie și s-a concretizat prin arestări și închiderea conturilor de socializare ale activiștilor. Mai mulți jurnaliști și primari ai opoziției au fost, de asemenea, arestați în diverse cazuri, conform declarațiilor oficiale.
Guvernul turc a afirmat că va continua această campanie împotriva comunității LGBT+, în ciuda protestelor din partea Uniunii Europene și a ONG-urilor internaționale. Aceste acțiuni sunt văzute ca fiind în contradicție cu standardele europene privind drepturile omului și libertatea presei.
Obstacole în procesul de aderare
Procesul de aderare a Turciei la UE este blocat de ani, din cauza chestiunilor legate de independența justiției, respectarea minorităților sexuale și libertatea de exprimare. Comisarul Marta Kos a declarat că evenimentele recente adâncesc avansurile întârziate ale Turciei în acest proces.
Un alt motiv al stagnării este poziția Ankara privind insula Cipru. UE condamnă politica Turciei față de zona divizată din Cipru, unde în 1983 partea ocupată de turci s-a autoproclamat Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), necunoscută internațional și recunoscută exclusiv de Ankara. În 2024, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a respins planurile adeziunii și a cerut recunoașterea unui stat cu două națiuni, ceea ce este contrar poziției europene.
Președintele Erdogan a declarat în august că aderarea Turciei la UE nu mai reprezintă o prioritate, deși candidatura nu a fost oficial retrasă. Aceste declarații reflectă distanțarea politică față de obiectivul european.
Relații strategice și actuale
În contextul geopolitic actual, Bruxellesul urmărește dezvoltarea unei colaborări reciproc avantajoase cu Turcia. În ultimii ani, importanța strategică a țării a crescut, mai ales în contextul conflictelor din Marea Neagră și din Orientul Mijlociu.
Comisarul Kos a evidențiat această dinamică, subliniind necesitatea unei „cooperări reciproce care să reflectede noile realități din Europa și din lume”. Ea a menționat atacurile recente din Marea Neagră asupra navelor comerciale, multe operate de companii și nave turcești, fapt care întărește relațiile dintre cele două părți într-un context de securitate regională instabilă.
Kos a abordat și importanța cooperării în fața atacurilor cu drone, care au vizat nave din Marea Neagră, subliniind că aceste evenimente demonstrează necesitatea unui dialog și a unei colaborări eficiente între UE și Turcia pentru asigurarea securității maritime.
Turcia are în prezent un statut complicat în relațiile cu UE, fiind vizată atât pentru situația internă, cât și pentru poziția în privința insulei Cipru și a politicii regionale. Blocajul în procesul de aderare persistă, dar dialogul și colaborarea strategică rămân priorități ale Uniunii Europene în contextul geopolitic actual.
