România se confruntă cu reducerea semnificativă a fondurilor europene în cadrul viitorului buget al Uniunii Europene, poziție exprimată de europarlamentarul Victor Negrescu. Propunerea instituțiilor europene pentru bugetul din 2025 prevede un total de 1.622 miliarde de euro, cu 8% mai puțin decât suma inițială propusă de Comisia Europeană. Negrescu atrage atenția asupra impactului acestui buget pentru România, în special în domenii precum infrastructura, agricultură și sănătate.
Reduceri în domeniul agriculturii și educației
Negrescu subliniază că unul dintre cele mai importante puncte de dispută privește finanțarea sectorului agricol. În propunerea actuală, pragul minim pentru sprijinul mediu pe hectar scade de la 130 la 90 de euro, față de propunerea Comisiei Europene. El consideră că această reducere poate accentua diferențele între subvențiile acordate fermierilor din statele membre și pune în pericol echitatea în competiție. România trebuie să susțină convergența completă a subvențiilor și alocarea unui buget dedicat dezvoltării rurale, distinct de fondurile generale.
Bugetul programului Erasmus+ urmează să fie redus cu 1,66 miliarde de euro față de propunerea Comisiei Europene și cu peste 8 miliarde de euro față de solicitările Parlamentului European. Aceasta înseamnă o diminuare semnificativă a fondurilor alocate programului de mobilitate și educație.
Impact asupra sănătății, digitalizării și protecției civile
Reducerea bugetului pentru sănătate și inovare figurează printre cele mai importante aspecte semnalate de Negrescu. Finanțarea comună pentru sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie ar urma să fie diminuată cu aproape 3 miliarde de euro. În plus, noua propunere nu prevede fonduri dedicate și protejate pentru un program precum EU4Health.
În domeniul digitalizării, finanțările pentru inteligența artificială și proiecte tehnologice vor fi cu peste 7 miliarde de euro mai mici, reprezentând o scădere de 13% față de poziția inițială a Comisiei. Negrescu evidențiază că Europa alocă mai puține fonduri pentru cercetare și infrastructură digitală, în condițiile în care alte economii investesc masiv în aceste domenii.
Fondurile pentru protecție civilă, urgențe sanitare și solidaritate în caz de dezastre vor fi reduse cu 35% și, respectiv, cu 55%. Aceste tăieri limitează resursele alocate pentru gestionarea situațiilor de urgență și sprijinirea regiunilor afectate de dezastre.
Riscuri pentru alocările României în bugetul european
Negrescu avertizează asupra unui risc concret pentru România în contextul noii propuneri bugetare. Mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea alocărilor actuale, astfel încât țara noastră ar putea primi mai puțin decât în prezent.
El subliniază că politicile pentru agricultură, dezvoltare rurală și coeziune vor fi gestionate în cadrul unor planuri comune cu jaloane și condiții specifice. Termenele stricte pentru utilizarea fondurilor pot crea presiuni suplimentare asupra proiectelor mari de infrastructură, afectând astfel implementarea planurilor naționale.
Negrescu exprimă și lipsa unor fonduri dedicate pentru un hub de securitate la Marea Neagră și pentru realizarea de locuințe accesibile în bugetul propus. În plus, el sugerează că finanțările generate din taxarea jocurilor de noroc online și a câștigurilor din criptomonede ar trebui să fie analizate pentru a crește resursele disponibile pentru țară.
Necesitatea unui guvern stabil pentru negocieri eficiente
Europarlamentarul precizează că România are nevoie de un guvern cu puteri depline pentru a negocia în condiții favorabile în cadrul Consiliului European. El a evidențiat că o formulă politică fragilă sau dependentă de compromisuri neașteptate poate periclita poziția țării în aceste discuții.
Negrescu susține că România trebuie să știe clar ce fonduri vrea să protejeze, ce alianțe va construi și ce solicitări va formula pentru a-și apăra interesele în negocierile bugetare europene. El consideră esențială stabilitatea politică pentru a evita pierderi financiare semnificative.
Perspectiva pentru negocierile de la Bruxelles
Liderii europeni vor discuta această propunere în cadrul reuniunii Consiliului European din 15 și 16 octombrie, cu scopul de a ajunge la un acord politic până la sfârșitul anului. Negrescu avertizează asupra importanței ca România să aibă o poziție fermă și clară pentru a evita reduceri semnificative ale fondurilor ce îi sunt destinate.
El precizează că, în calitate de vicepreședinte al Parlamentului European și coordonator al grupului de lucru al Partidului Socialiștilor Europeni pentru viitorul bugetului european, va continua să susțină prioritățile de protejare a fondurilor pentru agricultură, coeziune, educație și sănătate, pentru a asigura o reprezentare coerentă a intereselor românești în cadrul negocierilor.
