Capacitatea de stocare a bateriilor din România, de 1.162 MW putere și 2.312 MWh capacitate, a fost utilizată în procent de 97,2% în prima săptămână din octombrie, conform datelor prezentate. Această rată de utilizare este mai ridicată decât cea din lunile anterioare raportate între 1 august și 7 octombrie.
Utilizarea capacităților de stocare și impactul asupra sistemului energetic
Majoritatea energiei stocate în baterii este descărcată în intervalul de seară, între orele 19 și 23. În această perioadă, peste jumătate din capacitatea de stocare este utilizată pentru eliberarea energiei în sistem. În prima săptămână din octombrie, circa 51% din capacitatea de stocare a fost folosită în aceste ore de seară pentru descărcare.
La nivel orar, în intervalul 20:00, s-au eliberat în medie 518 MW, reprezentând cea mai mare valoare în această perioadă, în condițiile unei producții de energie redusă, de doar 4.100 MW. Aceasta a fost influențată de absența centralelor nucleare și de o scădere semnificativă a producției din hidroenergie, în timp ce consumul s-a apropiat de 6.400 MW.
În acea perioadă, importurile de energie au depășit 2.000 MW, evidențiind cerința mare de stocare, mai ales în situații în care restul zilei există suficientă energie disponibilă pentru a încărca bateriile.
Recordul de descărcare a bateriilor în Sistemul Energetic Național (SEN) a fost de 771 MW, atins pe 15 septembrie, la ora 20:23.
Perspective de dezvoltare a capacităților de stocare în România
Se preconizează că, până la sfârșitul anului 2024, capacitatea de stocare a energiei în România va ajunge la 4 GW. Liviu Gavrilă, vicepreședinte al RWEA, a declarat că optimul pentru țară este de aproximativ 7 GW, dar nu este necesar ca țara să facă o competiție cu Bulgaria, pentru că fiecare sistem energetic are propriile nevoi.
El a afirmat că stocarea trebuie adaptată la nevoile României, fără a se compara direct cu capacitatea bugetară a Bulgaria, unde estimările indică între 6 și 8 GW capacitate instalată și între 12 și 15 gigawați-oră pentru stocare.
Gavrilă a estimat că, pentru finalul anului următor, România va avea cel puțin 4 GW în capacități de stocare, față de aproximativ 2 GW estimată pentru sfârșitul lui 2023. El a adăugat că această dublare ar contribui la creșterea stabilității sistemului energetic național.
Pentru Bulgaria, capacitatea totală de stocare este estimată a fi între 12 și 15 gigawați-oră, cu o capacitate instalată de 6 până la 8 GW, ceea ce este considerat de Gavrilă ca fiind o valoare uriașă, dar diferită de nevoile tehnice și economice ale României.
Recomandări pentru dezvoltarea infrastructurii de stocare
Gavrilă a subliniat că România ar putea ajunge la o capacitate de 6-7 GW, cu un minimum de trei-patru ore de stocare, pentru a contribui la stabilizarea prețurilor și reducerea diferenței între prețul de gol și cel de vârf. Aceasta ar ajuta la crearea unui sistem mai echilibrat, în special în perioadele de vârf de consum și influențate de variațiile de energie generate de factorii naturali.
Nu au fost menționate cifre exacte pentru capacitatea maximă, dar explicațiile indică o direcție clară de creștere pentru infrastructura de stocare a energiei în țară.
