Două mese de aproximativ 300 de calorii, identice din punct de vedere nutrițional, au provocat reacții metabolice diferite în organism, conform unui studiu recent realizat de cercetători de la Virginia Tech și publicat pe 5 octombrie 2026 în revista Nature Metabolism. Cercetarea evidențiază posibila influență a gradului de procesare a alimentelor asupra răspunsului insulinic și a metabolismului, chiar și în condițiile în care compoziția nutrițională este similară.
Detalii despre experiment
Studiul a inclus 57 de adulți sănătoși, cu o medie de vârstă de 26 de ani și greutate normală. Dintre aceștia, 32 au participat la testul metabolic. Participanților li s-au oferit în zile diferite două tipuri de mese, în ordine aleatorie, fiecare având aproximativ 300 de calorii.
Una dintre mesele study-ului conținea alimente ultraprocesate precum curcan industrial feliat, piure instant, biscuiți cu ciocolată, cereale glazurate, chipsuri din legume și un sandviș cu pâine albă, unt de arahide și gem. Cealaltă masă era compusă din alimente minim procesate: ou fiert, banană, merișoare și brânză.
Pentru a asigura comparabilitatea, cercetătorii au controlat și ajustat parametros nutriționali, astfel încât diferențele dintre cele două mese în privința greutății, caloriilor, carbohidraților, grăsimilor, proteinelor, fibrelor, sodiului, apei, indicele glicemic și încărcătura glicemică să fie inferioare sau egale cu 1,6%.
Răspunsul insulinic și variațiile metabolice
După consum, participanții au fost monitorizați timp de trei ore, cu recoltări de sânge repetate pentru analize metabolice. În privința glicemiei, diferențele nu au fost statistice: nivelul inițial a crescut mai repede după masa minim procesată, însă după masa ultraprocesată, glicemia a rămas mai ridicată o perioadă mai lungă.
Majoritatea variațiilor s-au concentrat pe răspunsul insulinei. Masa ultraprocesată a determinat un nivel insulinic semnificativ mai ridicat, în special între 40 și 120 de minute de la masă. La trei ore de la consum, valorile s-au apropiat de cele de dinaintea mesei în ambele situații.
Cercetătorii au observat, de asemenea, că după masa ultraprocesată, rata metabolică a crescut, organismul ars mai multă grăsime și a utilizat mai puțini carbohidrați pentru energie. În schimb, după masa minim procesată, utilizarea carbohidraților a fost mai pronunțată.
Relevanța procesării alimentelor asupra răspunsului metabolic
Studiul demonstrează că diferențele de răspuns metabolic pot fi atribuite procesării, chiar și în condițiile unui conținut nutrițional similar. Variabilele controlate, precum aportul de zahăr, sare și fibre, au fost aproape identice în cele două mese, ceea ce sugerează că procesul în sine poate influența modul în care organismul reacționează.
Autorii studiului consideră că modificările structurii fizice a alimentelor și modul în care nutrienții se eliberează sunt factori posibili. De asemenea, cercetătorii menționează că implicarea aditivilor alimentari nu este exclusă, dar nu a fost testată în acest experiment.
Rezultatele sunt relevante în contextul creșterii consumului de alimente ultraprocesate, evaluat în alte studii asociat cu obezitatea, diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și riscul prezenței polipilor precanceroși. Cu toate acestea, aceste cercetări observaționale nu confirmă o relație directă de cauzalitate.
Impactul asupra creierului și alte reacții fiziologice
Studiul nu s-a limitat la metabolism. 52 de participanți au fost examinați prin imagistică prin rezonanță magnetică funcțională, în timpul vizualizării de imagini cu alimente procesate și minim procesate. Rezultatele ar putea indica și influențe ale gradului de procesare asupra funcției cerebrale, dar detaliile nu au fost menționate în raport.
În concluzie, studiul relevă că răspunsurile organismului la alimente identice din punct de vedere nutrițional pot fi diferite în funcție de nivelul de procesare, deschizând discuții despre impactul procesării alimentelor asupra sănătății.
