Veniturile din drepturi de autor înregistrate în 2025 de persoane fizice în România depășesc 25 milioane de lei anual pentru cele mai mari 40 de cazuri, potrivit datelor obținute de la ANAF de către Economica.net. Cea mai mare sumă încasată pentru un venit net anual din drepturi de autor în 2025 este de 25 de milioane de lei, în timp ce cel mai mic în stocul celor 40 de beneficiari este de 1,66 milioane de lei. În medie, acești beneficiari au încasat lunar peste 2 milioane de lei, iar pentru cel mai mic venit din această categorie în 2025, suma medie lunară a fost de peste 138.000 de lei.
Datele privind veniturile și contribuțiile sociale
Datele au fost centralizate de ANAF, însă autoritățile au refuzat să informeze domeniul de activitate al beneficiarilor acestor venituri. În analizele întocmite, doar raportările prin formularul D 112 au fost parțial disponibile, în timp ce ANAF a refuzat să prezinte evidența contribuțiilor sociale pentru cele mai mari venituri din DDA (drepturi de autor).
În anul 2025, nouă persoane au încasat venituri nete din DDA cuprinse între 1,66 milioane și 1,95 milioane de lei, conform informațiilor de la ANAF. În clasamentul celor mai mari șapte venituri din DDA pentru aceeași perioadă, șase persoane nu au plătit contribuții sociale, deoarece Codul fiscal prevede că veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt scutite de contribuțiile sociale dacă beneficiarul are și contract de muncă.
Conform răspunsurilor ANAF, toate cele șapte persoane cu cele mai mari venituri din 2025 au declarat contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) prin declarația unică. Însă, doar o persoană a declarat contribuția de asigurări sociale (CAS) prin această declarație, în timp ce restul șase au declarate venituri din salarii și asimilate salariilor, prin formularele D 112.
Pentru cele șase persoane, ANAF nu a furnizat detalii despre cele mai mari venituri din DDA unde nu s-au datorat deloc contribuții sociale, pe motiv că legislația în vigoare permite această situație. Astfel, venituri nete din DDA între 5,3 milioane și 25 milioane de lei anual nu necesită plata CAS sau CASS dacă beneficiarii au și contract de muncă.
Legea fiscală definește veniturile din drepturi de proprietate intelectuală ca fiind supuse contribuțiilor sociale, însă articolul 150 din Codul fiscal prevede că persoanele cu contract de muncă sunt scutite de aceste contribuții pentru veniturile din DDA, indiferent de cuantum.
Această prevedere favorizează practic acest segment de venituri, fiind introdusă prin OUG 18/2018, care a fost despre liberalizarea declarației unice. Sistemul permite ca persoanele care au contracte de muncă și obțin venituri din drepturi de autor să nu plătească CAS sau CASS pentru aceste venituri, chiar și dacă acestea sunt foarte mari.
Această situație generează un privilegiu fiscal, favorit celui care obține venituri mari din drepturi de autor, plătitorii de venituri și beneficiarii fiind în condiții ce favorizează evitarea contribuțiilor sociale. Practica este larg răspândită în domenii precum jurnalismul și videochat, unde remunerația pe venituri din drepturi de autor devine o metodă de evitare a plății contribuțiilor sociale și a impactului asupra pensiilor.
Legislația fiscală, în asociere cu modul de aplicare a declarației unice, permite ca beneficiarii veniturilor mari din DDA să evite plata contribuțiilor sociale. În cazul celor șapte cele mai mari venituri din 2025 analizate, majoritatea nu au avut obligația să deducă CAS sau CASS și, astfel, acești beneficiari pot realiza sume foarte mari fără a fi supuși impozitării sociale compatibile cu valoarea veniturilor.
Informațiile centrale indică un potențial dezechilibru în sistemul fiscal, unde prevederile legale facilitează posibilitatea evitării contribuțiilor sociale pentru venituri semnificative, situație care a fost sensibilizată și de decizia ANAF de a nu divulga în totalitate domeniul de activitate al beneficiarilor acestor sume.
