Președinția României analizează posibilitatea dizolvării Parlamentului, după ce informațiile despre intenția de a recurge la această măsură au apărut în spațiul public. Decizia nu este încă luată, fiind încă în faza de evaluare, în contextul unei crize politice generate de negocierile pentru formarea Guvernului.
Reacții și contexte ale crizei politice
Reacțiile din interiorul grupurilor parlamentare indică o neliniște generalizată, cu multe persoane trimițând linkuri cu știri și întrebând despre veridicitatea informațiilor. Sursele politice susțin că scenariul dizolvării Parlamentului, discutat după informațiile apărute, ar putea fi declanșat dacă negocierile pentru formarea Guvernului continuă să eșueze.
Riscurile anticipate și efectele asupra parlamentarilor
Paleta de temeri se referă în special la alegerile anticipate, despre care parlamentarii considera că ar putea duce la pierderea mandateului. Sursele indică că aceste alegeri ar implica reluarea procesului de selectare a candidaților și o campanie electorală la mai puțin de doi ani de la alegerile din 2024.
O parte dintre actualii membri ai legislativului se tem de riscul de a nu fi nominalizați pentru un nou mandat, mai ales cei aleși pe listele unor partide leafără acesteia, ori cei provenind din grupuri politice mai mici. Aceștia depind de capacitatea formațiunilor lor de a trece pragul electoral sau de posibilitatea de a candida pe listele altor partide.
Momentul transmisiei informației despre dizolvarea Parlamentului
Informația despre intenția de dizolvare a fost făcută publică în data de 13 octombrie, cu o zi înaintea unei reuniuni importante a PSD privind susținerea unui nou guvern și înainte de termenul pentru depunerea listei de miniștri. Sursele indică că acest timing a fost ales pentru a crește presiunea asupra partidelor încă nehotărâte.
Existența unui asemenea scenariu ar putea fi folosită pentru a exercita influență asupra negocierilor pentru formarea majorității, fiind interpretată ca o încercare de a determina entitățile politice să susțină un guvern în condiții nedeterminate.
Detalii despre negocierile pentru formarea Guvernului
Conform surselor, discuțiile vizează formarea unui cabinet în care PSD să dețină majoritatea portofoliilor, iar președintele Nicușor Dan să aibă influență în desemnarea unor miniștri pentru domenii strategice, precum Externele, Apărarea, Fondurile Europene sau Finanțele.
Potrivit planului discutat, guvernul urmează să beneficieze de susținerea parlamentarilor PNL și UDMR, pentru o perioadă de cel puțin doi ani și patru luni, până în aprilie 2027. PSD ezită să accepte să dețină cele mai importante portofolii fără a suporta o parte semnificativă din costurile electorale.
Partidele PNL și UDMR sunt dispuse să susțină învestirea guvernului fără să își asume o coaliție formală, condiție care determină așteptări din partea PSD pentru decizia finală a social-democraților, programată pentru 14 octombrie.
Dreptul de a dizolva Parlamentul
Președintele poate decide dizolvarea Parlamentului conform articolului 89 din Constituție dacă au fost respinse cel puțin două încercări de învestitură, iar termenul de 60 de zile de la prima solicitare a expirat. Actuala criză a guvernării a implicat respingerea a două propuneri, pentru privatul conducătorilor Adrian Veștea și Siegfried Mureșan.
Înainte ca această măsură să fie luată, șeful statului trebuie să se consulte cu președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare, însă Constituția nu îl obligă să dizolve Parlamentul dacă se îndeplinesc condițiile, decizia rămânând la latitudinea președintelui.
