Profesorii calificați în România se orientează spre alte domenii mai bine plătite, avertizează Inspectoratul Școlar al Municipiului București în planul managerial pentru anul școlar 2026-2027. Documentul evidențiază lipsa de atractivitate a carierei didactice, alături de suprasolicitare, epuizare profesională și fluctuația crescută a personalului suplinitor ca principale amenințări pentru sistemul de resurse umane din învățământ.
Avertismentul ISMB privind resursa umană
În analiza resurselor umane pentru noul an școlar, inspectoratul identifică dificultățile de păstrare a profesorilor calificați, legate de remunerațiile oferite comparativ cu alte domenii de activitate. Lipsa de atractivitate a profesiei și renunțarea la cariera didactică pentru alte ocupații mai bine plătite reprezintă o problemă menționată explicit. Documentul nu oferă însă cifre despre numărul profesorilor care au migrat din învățământ în alte domenii.
Inspectoratul mai semnalează și „recunoașterea socială necorespunzătoare a profesiei didactice” ca factor negativ, afectând statutul și respectul social al cadrelor didactice. Problematica vizează atât aspectele financiare, cât și percepția socială a celor care lucrează la catedră.
Un semnal similar a fost tras și de Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara, în cadrul propriului plan managerial, unde a fost inclusă și problema mobilității profesorilor spre alte domenii ca o amenințare pentru stabilitatea învățământului.
Alte provocări identificate de ISMB
Pe lângă fuga de profesie, documentul menționează și suprasolicitarea și burnout-ul cadrelor didactice. Fluctuația mare a personalului suplinitor, precum și pregătirea insuficientă a noii generații de profesori reprezintă alte puncte negative pentru sistem.
Formalisme excesive și deficiențe în metodologia de pregătire pentru cadrele didactice, în special cele de la început de carieră sau din domeniul psihopedagogic, sunt altă problemă semnalată. Aceste aspecte afectează modul în care funcționează și motivează personalul didactic.
Inspectoratul mai indică și impactul modificărilor legislative, precum creșterea normei didactice și procedurile de repartizare, care pot diminua motivația profesorilor și pot destabiliza organizarea școlară. Nemulțumirile generate de aceste schimbări și reorganizări sunt considerate factori care contribuie la instabilitate.
Scădere a efectivului de cadre didactice la nivel național
Datele statistice ale INS indică o reducere a personalului didactic în învățământul preuniversitar. Pentru anul școlar 2025-2026, numărul total de cadre a fost de 219.900, comparativ cu 224.609 în anul anterior. Diferența reprezintă o scădere de aproximativ 4.700 de profesori.
Această reducere nu detaliază motivele plecării, cum ar fi migrarea profesională pentru salarii mai avantajoase, ci doar măsoară efectivul total de cadre didactice. În notificarea ISMB, migrarea se evidențiază ca o amenințare pentru stabilitatea sistemului, în timp ce statisticile menționează pur și simplu diminuarea efectivului.
Voci din învățământ despre salarii și vocație
Șeful ISMB, Florian Lixandru, a afirmat recent că motivația profesorilor se bazează în mare măsură pe dragostea pentru meserie, chiar dacă salariile reprezintă un factor secundar. El a spus că, în cei 30 de ani de activitate în sistem, a observat că majoritatea colegilor au ales învățământul din pasiune și interes pentru dascălie.
Profesorul Bogdan Ștefan, de la Liceul „Avram Iancu” din Brad, a exprimat nemulțumiri legate de salarizare și normă, menționând dificultățile cu care se confruntă pentru a-și continua activitatea în condițiile actuale. Aceste declarații reflectă disfuncționalități resimțite de personalul didactic în cadrul sistemului de învățământ.
