România se află într-un proces de ajustare economică în contextul unei încetiniri a creșterii PIB-ului și al unei inflații ridicate, potrivit unui raport citat de Citi Research. În ciuda unei contracții economice în 2025, perspectivele pentru 2026 nu indică o revenire clară, ci o scădere a PIB-ului cu 0,9%.
Declin economic și prognoze pentru 2026
Economia României a înregistrat o contractare de 1,9% în ultimul trimestru al anului 2025 față de trimestrul anterior. În prima jumătate a anului 2026, economia a stagnat, iar prognoza indică o scădere de 0,9% pentru acest an. Aceasta reprezintă cel mai slab start de an din 2012, după o reducere considerabilă a creșterii anuale din emisfera anului precedent.
Factori care influențează reculul economic
Contracția din 2026 se bazează în mare parte pe trendul din 2025. În ultimul trimestru al lui 2025, economia a scăzut cu 1,9%, iar în prima jumătate a anului 2026, s-a înregistrat stagnare. Consumul privat a scăzut, în timp ce investițiile au avut o contribuție limitată la redresare. Sectorul construcțiilor s-a recuperat ușor, însă agricultura și IT&C au evoluat slab, indică raportul.
Impactul asupra inflației și costurilor de producție
Prognoza pentru inflație a fost majorată la 6,7% la finalul anului 2026, față de estimarea anterioră, crescând cu 0,7 puncte procentuale. În ultimele luni, rata anuală a inflației a crescut de la 6,17% în august la 6,61% în septembrie, iar dinamica ajustată sezonier a accelerat de la 3,1% la 4,1%. Creșterea costului unitar al muncii a încetinit, dar prețurile sunt influențate puternic de creșterea prețurilor la energie și combustibili.
Expunerea României la evoluțiile internaționale ale petrolului
România este vulnerabilă la scumpirea petrolului, deoarece combustibilii reprezintă o pondere relativ mare în coșul de consum al gospodăriilor. Energia mai scumpă se transmite atât direct, prin prețurile de la pompă, cât și indirect, prin costurile de producție și distribuție. Aceasta afectează și prețurile alimentelor, care sunt printre cele mai sensibilizate de această evoluție.
Indicatori macroeconomici și riscuri
Raportul Citi subliniază că deficitul de cont curent se adâncește, iar stabilitatea finanțelor publice rămâne fragilă, în ciuda unor progrese de ajustare. În plus, situația politică incertă influențează cursul de schimb euro/leu și poate accentua riscurile asociate. Deficitul de cont curent și unstableitatea politică pun presiune asupra leului.
Perspectiva Băncii Naționale și impactul asupra dobânzilor
În contextul unei economii în contracție, o reducere a dobânzilor ar fi justificată, însă inflația în creștere menține prudența BNR. Citi estimează că banca centrală va prefera să mențină o politică monetară prudentă, ceea ce înseamnă că gospodăriile vor suporta atât costurile recesiunii, cât și pe cele ale inflației persistente.
Raportul indică o situație complexă, în care toate aceste presiuni economice și politice se reflectă în deciziile și tendințele financiare ale țării.
