România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,8% din PIB, în scădere de la 9,2% în 2024, conform datelor publicate de Eurostat. Această reducere reprezintă cea mai semnificativă diminuare în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în 2025, dar România continuă să dețină cel mai ridicat nivel de deficit bugetar din UE. În același timp, deficitul mediu al UE a rămas stabil la 3,1%.
Detalii despre evoluția deficitului și indicatorii trimestriali
Deficitul trimestrial ajustat sezonier pentru trimestrul al doilea al anului 2026 a fost de 9,2%, conform datelor Eurostat, raportat la PIB-ul trimestrului ajustat sezonier. Valorile anterioare ale acestui indicator au fost: 9,6% în trimestrul III 2024, 9,9% în trimestrul IV 2024, 9,2% în trimestrul I 2025, 7,7% în trimestrul II 2025, 7,1% în trimestrul III 2025, 7,3% în trimestrul IV 2025, 5,5% în trimestrul I 2026 și 9,2% în trimestrul II 2026.
Seria ajustată sezonier indică o medie de 7,35% pentru primul semestru din 2026, inferioară mediei primului semestru al anului precedent și mediei anuale pentru 2024 și 2025. Evoluția deficitului în această perioadă a fost influențată de dinamica seriei complete a indicatorului și de încetinirea creșterii PIB-ului nominal, ceea ce a majorat raportul fără o creștere a deficitului nominal.
Consolidarea fiscală în 2025
Reducerea deficitului de 1,4 puncte procentuale din PIB în 2025 a fost posibilă prin creșterea veniturilor bugetare cu 1,6 puncte procentuale față de 2024, ajungând la 35,6% din PIB. Creșterea veniturilor s-a datorat măsurilor de consolidare adoptate, îmbunătățirii colectării și temperării creșterii cheltuielilor de funcționare. În același timp, cheltuielile publice de funcționare au fost menținute în limite, protejând investițiile, inclusiv cele finanțate din fonduri europene și PNRR.
Rezultatele arată că România, alături de Malta, a înregistrat cea mai mare îmbunătățire a soldului bugetar din UE în 2025. Totodată, deficitul bugetar al României rămâne cel mai ridicat dintre statele membre, fiind urmată de Polonia (7,2%), Belgia (5,2%) și Franța (5,1%). În UE, 11 state au deficite de cel puțin 3% din PIB.
Prognoze și estimări pentru 2026
Analizele internaționale indică deficite pentru 2026 apropiate de ținta României, cu Moody’s estimând 5,8%, Fitch 5,9%, și S&P 6,25%. Estimările Moody’s și Fitch sunt sub limita de 6% din PIB asumată, în timp ce S&P o depășește ușor.
La nivel național, execuția bugetului pe primele nouă luni ale lui 2026 a indicat un deficit de 3,82% din PIB, în scădere față de 5,35% în aceeași perioadă din 2025. Pentru întreg anul, ținta pentru 2026 este de 6,2%. La această dată, cheltuielile publice din trimestrul al doilea au totalizat 38,3 miliarde lei, față de 21,7 miliarde lei în primul trimestru, fiind influențate de finalizarea proiectelor din PNRR și de plățile de investiții.
Diferențe între metodologia ESA și deficitul cash
Diferența dintre deficitul ESA (9,2% pentru trimestrul II 2026) și deficitul cash (2,0% din PIB la 30 iunie 2026) provine din metodologii diferite. Deficitul cash reflectă încasările și plățile efective, în timp ce ESA recunoaște veniturile și cheltuielile în mod economic, inclusiv creanțe, obligații și fonduri europene.
De exemplu, obligațiile înregistrate și neachitate fac parte din diferență, dar nu reprezintă singurul factor. În plus, perioadele de referință diferă între cele două metode, ceea ce duce la diferențe în cifre și interpretări. Datele provizorii pot fi revizuite în următoarele publicări.
Situația financiară și prioritățile finale ale anului 2026
Notificarea Eurostat arată că România a încheiat 2025 cu un deficit de 149,7 miliarde lei (7,8% din PIB), cel mai ridicat din UE. Datoria publică a ajuns la 58,9% din PIB, față de 48,3% în 2022, iar cheltuielile cu dobânzile au fost de 29,4 miliarde lei în primul semestru 2026, cu 4,1 miliarde lei mai mult decât în 2025.
Pentru finalul anului 2026, prioritară este o gestionare prudentă a finanțelor, concentrându-se pe reducerea cheltuielilor neesențiale prin rectificări bugetare. Totodată, se urmărește atingerea țintei de deficit de 6,2%. Eforturile trebuie să continue pentru reducerea graduală a deficitului, pentru a evita penalizările și creșterea costurilor de finanțare.
