Hanga a spus că România trebuie să fie conștientă că va traversa o criză ca urmare a acestor transformări, în care modelele și paradigmele vechi vor fi reevaluate. El susține că, în timpul acestei perioade de instabilitate, tendințele de pe plan european vor determina nevoie de adaptare și reevaluare a propriului mod de funcționare. Sergiu Oprescu, președintele European Mortgage Federation, atrage atenția asupra dificultăților tot mai mari din alte state europene în accesul tinerilor la locuințe. El afirmă că în Spania, problema este legată de lipsa accesului la housing accesibil, făcând referire la ruptura contractului social în multe țări din Uniunea Europeană. Oprescu menționează că în aceste state, costurile chiriilor și ale locuințelor reprezintă o barieră semnificativă pentru tineri. El notează că România are, momentan, un nivel relativ favorabil al accesibilității locuințelor, însă există riscuri de amplificare a dificultăților, dacă tendințele globale persistă. Conform raportului OECD, România are un indice de accesibilitate ridicat, datorită unui nivel de penetrație a creditului ipotecar în PIB de circa 6,2-6,3%, comparativ cu Polonia, cu 14%, și Cehia, cu 25%. În perioada 2015-2025, țara se află printre cele două din Europa cu cea mai mare îmbunătățire a acestui indice, alături de Finlanda, însă riscul de deteriorare rămâne prezent din cauza avansului creditului ipotecar. Oprescu vorbește despre impactul rețelelor sociale asupra percepției și formării opiniilor publice. El menționează că, atunci când internetul a apărut, s-a promis acces rapid la adevăr, însă rețelele sociale au fragmentat această promisiune, creând clustere diferite cu propriile variante ale adevărului. Acest fenomen produce multiple perspective, unele divergente, care influențează modul în care oamenii percep realitatea. De exemplu, utilizând analogia personajului Nilă din romanul „Moromeții”, Oprescu evidențiază cum comportamentele evidente și simple pot deveni virale pe rețelele sociale, transformând indivizi fără notorietate în influenceri cu mare impact. Astfel, acte considerate banale în trecut, precum saltul de pe o casă, pot acum câștiga rapid audiență și notorietate. Radu Grațian Ghețea rememorează perioada dificilă din anii ’90, când România a fost downgradată de agențiile de rating în categoria junk, din cauza instabilității și a legăturilor cu fostul bloc comunist. El relatează cum, în acea perioadă, reprezentanții băncilor cu capital străin au contribuit la mobilizarea unui împrumut pentru plata unei scadențe de 108 milioane de dolari, sudând astfel o problemă critică pentru țară. Ghețea exprimă totodată îngrijorare față de protestele din Europa. El consideră că manifestările din Paris, Milano și alte capitale sunt influențate de direcții politice și sociale periculoase, însă remarcă că fenomenul survine în statele în care populația nu a trăit în regimul comunist. El avertizează asupra riscului ca aceste tensiuni să exacerbeze instabilitatea și să pericliteze stabilitatea socială. Profesorul Monica Dudian de la Academia de Studii Economice din București vede în protestele europene o manifestare a implicării civice, chiar dacă actele de violență sunt negative. Ea subliniază că spiritul civic al francezilor a fost foarte puternic, iar frica guvernului de cetățeni indică o societate vie, cu așteptări și revendicări concrete. Ea susține că, deși situația nu este ideală, manifestațiile reflectă o societate care își exercită dreptul democratic de a se exprima, chiar dacă unele acțiuni pot să fi degenerat în violență. Conferința „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne” a fost organizată de Oxygen Events, la Arenele BNR din București, cu Banca Transilvania ca partener oficial și AGERPRES în calitate de partener media.Criza locuințelor în Europa și situația din România
Influența tehnologiei și a rețelelor sociale asupra opiniei publice
Experiența din trecutul financiar și protestele din Europa
Perspectiva civică și observațiile expertei
