Producția de brânzeturi artizanale și de fabrică din România a câștigat recunoaștere internațională în ultimii ani, inclusiv premii la competiții și includerea în catalogul British Cheese Library. Numeroși producători locali își adaptează tehnicile și rețetele pentru a obține produse premium, cu impact atât pe piața internă, cât și pe cea globală.
Producători români câștigători la nivel internațional
Câteva companii din România s-au remarcat prin participarea și diversele premii obținute în competiții internaționale de brânzeturi. La Treasures of the East, două brânzeturi ale fermei Ferma Hărman, inclusiv brânza Capriciu, au primit medalii de aur. În același an, brânza Cabretto a fost distinsă cu medalie de bronz. La Böjti Csemege, brânza Arkäse a obținut o medalie de aur și una de argint, iar alte două medalii de aur au fost câștigate la aceeași competiție.
Producătorii și-au exprimat intenția de a participa la World Cheese Awards 2026, care se va desfășura în Córdoba, Spania, între 12 și 15 noiembrie.
Producători și strategii locale
Arkäse, una dintre cele mai noi branduri, de doar cinci ani, produce brânzeturi maturate în comuna Arcuș, județul Covasna. Compania a început ca fermă de vaci în perioada 1991, oferind lapte unui procesator din zonă, dar s-a orientat către propria prelucrare, realizând acum produse după rețete elvețiene, având ca bază materie primă românească. În opinia companiei, un produs 100% românesc trebuie să includă prelucrare, fabricație, impozitare și angajați locali.
Contrar tradiției, Arkäse utilizează tehnologie elvețiană și învață de la maeștrii din Elveția. Produsele lor sunt distribuite în lanțuri naționale de supermarketuri, cu planuri de extindere pentru a le face accesibile tuturor românilor. Ei vorbesc despre prețuirea mamei prime, despre păstrarea rețetelor și despre poziționarea pe piață ca fiind reprezentare a unui produs autentic românesc.
Pe plan internațional, compania a câștigat patru medalii la Treasures of the East și două la Böjti Csemege, și se pregătește pentru alte competiții.
Ferma Hărman și inovația în producție
Anca Moga a început ferma de capre în Brașov în 2010, crescând de la câteva exemplare la circa 60 de capre din rasa alpină franceză. Laptele a devenit materie primă pentru lactate, inclusiv pentru brânzeturi artizanale. În 2015, a făcut prima brânză maturată, păstrând-o 100 de zile, dar s-a consacrat în special produselor cu pastă moale. Brânza Capriciu, realizată de ea, a obținut medalia de aur în 2025 la Treasures of the East. Anul acesta, Branțul Capriciu și Cabretto au fost incluse în British Cheese Library, iar Cabretto a primit și o medalie de bronz la aceeași competiție.
Producția se face în loturi mici, din lapte integral nepasteurizat sau termizat la 65°C, susținând ideea că ultraprocesarea duce la pierderea valorii nutritive și gustative. Provocările majore pentru ferma sa constau în lipsa forței de muncă și în influența marketurilor, care reduc interesul pentru produsele locale. Moga vizează educație alimentară în școli și sprijin pentru micii producători prin măsuri fiscale și piețe volante regulate.
Nu își dorește extindere masivă și preferă să păstreze caracterul artizanal al producției, concentrându-se pe câteva produse distinctive în următorii ani.
Brânza Horezu și fabrica cu tradiție
Fabrica Five Continents, din Horezu, produce de peste două decenii brânza fermentată Horezu, care s-a afirmat ca produs de calitate, fiind apreciată la concursuri internaționale din 2015. În 2001, fabrica a fost complet retehnologizată și a început să producă această brânză din lapte de oaie pasteurizat. În prezent, obține cele mai multe medalii dintre produsele locale, fiind premiată de 11 ori internațional și de patru ori în România.
Rezultatele sunt obținute prin linie de producție complet automatizată, utilizând lapte de oaie colectat din județele Gorj, Vâlcea și Sibiu. Directorul general, Laura Ion, spune că diferențele de gust ale brânzei de Horezu provin din perioadele de maturare, care variază de la câteva luni la peste un an.
Producția are provocări legate de sezonalitatea materiei prime, cerând un cadru fiscal stabil și forme de finanțare adaptate sezonier. Accesul facil la investiții pentru spațiile de maturare și sprijin pentru fermele locale de oi sunt cruciale pentru dezvoltarea continuă.
De Colțești: tradiție modernizată
Marca de brânzeturi De Colțești, anterior Torockoi, a evoluat dintr-o firmă înființată în 1994 în zona Rimetea-Colțești, care produce produse maturate și artizanale. Schimbarea de nume în 2024 reflectă poziționarea mai clară în județul Alba, în comuna Colțești.
Marius Chiorean, directorul general, subliniază că portofoliul lor include brânzeturi maturate clasice precum Apuseni și Trascău, cu varianta de condimente, precum și produse precum Floare de Colț, Puturoasa de Trascău, smântână adevărată și brânzeturi frământate, proaspete sau afumate. Unele produse, precum brânza maturată, necesită ani de maturare, ceea ce impune un management atent.
El atrage atenția asupra nevoii de predictibilitate fiscală pentru a susține investițiile pe termen lung. De asemenea, consideră necesare măsuri pentru promovarea consumului de produse românești și pentru sprijinirea industriei locale. Produsele lor sunt recompensate frecvent în competiții internaționale, inclusiv cu medalii de aur și bronz la Treasures of the East, în Top 100 „Best Cheeses in the World”, ceea ce atestă relevanța și calitatea lor.
Producția de brânzeturi din România se menține competitivă, cu un număr de producători care investesc în tradiție și inovare, încercând să păstreze autenticitatea și valorile locale pe piața globală.
