Serbia a înregistrat o schimbare majoră la alegerile parlamentare anticipate, după o înfrângere zdrobitoare suferită de președintele Aleksandar Vucic, aflat la putere din 2014. Candidatul „Listei Studenților”, format din reprezentanți ai societății civile, a obținut între 135 și 140 de locuri în legislativ, depășind partidul lui Vucic, care a obținut aproximativ 105 mandate. Vucic și-a recunoscut înfrângerea și a anunțat în mod public aceste rezultate, marcând o victorie pentru mișcarea de protest susținută de studenți și pentru societatea civilă din țară.
Contextul rezultatelor electorale
Vucic a menționat că nimeni altcineva nu a reușit să intre în parlament, evidențiind diferența de scor. După 12 ani de conducere, el a declarat că rezultatul reprezintă o validare a unei revoluții orchestrate cu sprijinul mai multor țări europene și a unor structuri extrenaționale, pe care le-a acuzat de influențe externe.
Reacția liderului și tabloul politic
Vucic a exprimat preocuparea față de influențele din afara țării, sugerând că rezultatul electoral reflectă o reacție împotriva politicii sale. El a afirmat că va respecta voința alegătorilor, dar a acuzat existența unei „revoluții” sprijinite de actori externi.
Impact asupra relațiilor cu Rusia
Serbia a avut o poziție apropiată de Rusia în timpul conducerii lui Vucic. Liderul a menținut relații economice și politice strânse cu Moscova, inclusiv achiziții importante de gaze de la Gazprom. De asemenea, Serbia nu a aderat la sancțiunile UE impuse Rusiei din cauza conflictului din Ucraina, promițând neutralitate militară și neimpunerea sancțiunilor împotriva Moscovei.
Reacția Moscovei la rezultatele alegerilor
Kremlinul a reacționat rezervat la victoria partidei adverse, afirmând că a luat act de rezultat și exprimând speranța ca noua guvernare va continua relațiile cu Rusia. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia intenționează să mențină cooperarea cu Serbia, dar a adăugat că „pentru tango este nevoie de doi”.
Schimbări geopolitice în Europa și regiune
Rusia percepe pierderea influenței în Serbia ca pe o lovitură gravă, mai ales după reculul în Caucazul de Sud și în anumite zone din Asia Centrală. În același timp, Rusia urmărește cu atenție evoluțiile din alte state europene, precum Slovacia, condusă de premierul Robert Fico, considerată prietenoasă, și manifestările politice din Franța, unde Marine Le Pen a indicat posibilitatea reducerii sprijinului pentru Ucraina dacă va câștiga alegerile prezidențiale.
Perspectiva Moscovei asupra viitorului Serbiei
Pierderea potențialului aliat s-a reflectat în declarațiile politicienilor și analistilor ruși, care consideră că influența geopolitică a Rusiei în regiunea Caucazului de Sud și în Asia Centrală a suferit reculuri. Înainte de alegeri, „Lista Studenților” a declarat că nu intenționează să impună sancțiuni sau să participe la acțiuni militare împotriva Rusiei, reafirmând angajamentul față de relațiile cu Moscova.
Jovo Bakic, reprezentant al formațiunii, a afirmat că politica externă a Serbiei va rămâne rezervată și că nu se vor face schimbări în politica de neutralitate sau de cooperare cu Rusia, în ciuda rezultatelor alegerilor.
Politicienii ruși și mass-media avertizează însă asupra faptului că aspirațiile Serbiei de aderare la Uniunea Europeană pot genera presiuni pentru alinierea mai strictă la politica europeană și pentru eventuale trădări în relația cu Rusia, în cazul în care noul guvern va decide astfel.
