Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a prezentat o serie de propuneri pentru reducerea decalajelor regionale și consolidarea legăturilor cu Republica Moldova, într-un discurs public susținut recent. În cadrul acțiunii, a evidențiat patru aspecte principale care vizează dezvoltarea infrastructurii, conectivitatea și sprijinul economic.
Realități actuale și probleme identificate
Petrișor Peiu a subliniat existența unor decalaje majore de dezvoltare între regiunile din România. El a menționat diferențe semnificative între marile orașe, mediile urbane mici, zonele rurale și o slabă conectivitate cu vecinii și Vestul Europei. În plus, a afirmat că România se confruntă cu o situație în care există „două state românești” din cauza acestor disparități.
Primul aspect critic analizat de liderul senatorilor AUR vizează infrastructura de transport și energie, precum și problema bazelor financiare. Peiu a menționat că acestea sunt principalele aspecte care amplifică diferențele regionale actuale. În acest context, a lansat o propunere ce are în vizor o viziune pe termen lung.
Proiectul ”România 2028-2040” și obiectivele majore
Unul dintre pilonii de bază ai acestei inițiative este dezvoltarea unei infrastructuri moderne de transport între regiuni și spre restul Europei. În acest sens, Peiu a explicat că proiectul este numit „A doua Unire a românilor” și vizează restabilirea unui coridor Nord-Sud, care să lege Moldova de la nord până la sud de Dobrogea și Muntenia.
Coridorul propus are la capăt Portul Constanța, considerat „al doilea punct major” pentru strategia de conectare a țării. În plan sunt incluse și proiecte de modernizare sau construcție de aeroporturi noi în zona metropolitană a Bucureștiului, despre care Peiu a declarat că sunt două mari investiții planificate.
De asemenea, a evidențiat nevoia creșterii capacității de interconectare a rețelelor energetice naționale, dar și o prioritate pentru o educație uniformă și de calitate în toate regiunile.
Pentru prezentarea acestor priorități, Peiu a anunțat că documentul va fi întocmit ca un „material pragmatic” de aproximativ 4-5 pagini, care va fi lansat pe 1 decembrie la Alba Iulia. Ulterior, acesta poate fi extins pentru explicații detaliate.
Inițiative pentru sprijinirea Republicii Moldova
Peiu a propus crearea unui fond public-privat românesc destinat investițiilor în Republica Moldova, pentru reducerea decalajelor de dezvoltare. Inițiativa are ca scop transformarea ajutorului financiar internațional, oferit necondiționat de Guvernul României, într-un instrument de susținere durabilă.
Proiectul prevede fondul „Moldova”, cu un capital social de 250 de milioane de euro, divizat în 25 de milioane de acțiuni, fiecare în valoare de 10 euro. Acest fond ar putea fi listat la Bursa de Valori București (BVB) și ar urma să atragă investiții pentru dezvoltarea economică și infrastructurală în Republica Moldova.
Peiu a menționat că fondul ar funcționa ca un mecanism matur și echilibrat de sprijin, fiind o alternativă mai sustenabilă la ajutorul extern. Propunerea a fost formulată și în vara trecută, atunci fiind descrisă ca un instrument cu potențial de impact major.
Unificarea bursei de la Chișinău cu cea de la București
Un alt proiect menționat de Peiu vizează „unificarea” bursei de la Chișinău cu Bursa de Valori București, într-o platformă unică și puternică. Liderul senatorilor AUR a spus că această idee există în forma unui plan de înființare a unei burse separate, în colaborare cu BVB, denumită Bursa Internațională a Moldovei (BIMx).
Bursa BIMx a fost inaugurată pe 28 septembrie și are ca scop dezvoltarea pieței de capital din Republica Moldova, fiind un proiect început în 2024, după semnarea unui memorandum în 2023, la Chișinău, în prezența fostului ministru al Economiei, Radu Miruță.
Deși Peiu a prezentat planul într-o variantă diferită, forma reală a proiectului implică o bursă nouă, independentă, cu obiectivul de a consolida și moderniza piața de capital moldovenească.
Aceste inițiative fac parte dintr-un ansamblu de măsuri menite să acopere decalajele regionale și să întărească legăturile economice și infrastructurale dintre România și Republica Moldova, fiind formulate în contextul unor discuții despre dezvoltarea sustenabilă și integrarea europeană a ambelor țări.
