Ministrul român al Afacerilor Externe a convocat marți ambasadorul Rusiei la București pentru a protesta față de implicarea Federației Ruse într-un incendiu produs în septembrie la o fabrică din Brașov, considerat a fi un act de sabotaj.
Reacția oficială a României
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis că, în cadrul întâlnirii, partea română a acuzat fără temei Rusia de organizarea incendiului de la platforma industrială Carfil din Brașov, incendiul fiind declanșat pe 14 septembrie. Nu au fost prezentate dovezi concrete în sprijinul acestor acuzații.
MAE a subliniat că protestul față de acțiunea Rusiei a avut loc în condițiile în care partea română consideră această acuzație ca fiind lipsită de fundament. De asemenea, a afirmat că ambasadorul Vladimir Lipaev a respins aceste insinuări, calificându-le drept calomnioase și susținând că Federația Rusă nu a planificat sau coordonat acte de sabotaj în România sau în alte state.
Reacția Rusiei
Ambasadorul Vladimir Lipaev a declarat că tentativele de a atribui Rusiei responsabilitatea pentru incidentele din Marea Neagră sunt manifestări de cinism politic și ipocrizie. El a calificat drept o manifestare de politicalc și ipocrită acuzațiile care o implică.
Diplomatul rus a afirmat că, în contextul regional, singura sursă de amenințare pentru siguranța navigației în Marea Neagră este Ucraina și aliații săi, acuzând furnizarea de armament către aceasta. Lipaev a mai adăugat că pericolul pentru România nu vine din partea Rusiei, ci din cursul de escaladare impus de NATO și Uniunea Europeană, despre care a spus că „a pierdut contactul cu realitatea”.
Reacția oficială a României
Ministerul român a convocat oficial ambasadorul Rusiei pentru a i transmite un protest ferm. În cadrul discuției, oficialii români au invocat probele acumulate în cadrul investigațiilor referitoare la incident, considerând responsabilitatea Rusiei dovedită.
MAE a subliniat caracterul inacceptabil al acțiunii de sabotaj și gravitatea implicațiilor pentru securitatea națională și siguranța cetățenilor. Au fost menționate și conexiunile acestor atacuri cu un război hibrid desfășurat de Federația Rusă împotriva mai multor state europene.
Numirea și contextul acțiunii din Brașov
În cursul zilei de luni, Departamentul de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și Serviciul Român de Informații (SRI) au comunicat că au documentat activitatea infracțională a trei cetățeni străini, doi bieloruși și un ucrainean, care sunt rezidenți în state UE.
Acești indivizi sunt membri ai unei rețele de sabotaj coordonate din Federația Rusă, implicați în explozia din incinta platformei industriale Carfil din Brașov, filială a Romarm.
Contextul regional și implicarea Rusiei
Incidentul de la Brașov face parte dintr-o serie de acțiuni sistematice și agresive ale Rusiei în regiunea Mării Negre, privind atât atacurile asupra navelor comerciale, cât și sabotajele directe. Acestea au fost internalizate ca fiind încălcări ale dreptului internațional, cu efecte negative asupra securității și libertății de navigație.
Responsabilitatea pentru aceste incidente, conform autorităților române, rămâne clar atribuită Rusiei, care ar coordona aceste acțiuni dincolo de granițele sale, iar oficialii români consideră aceste acte ca parte a unei strategii mai ample de destabilizare regională și de promovare a influenței Rusiei în această zonă.
