Filmul „Lights Out” din 2016, regizat de David F. Sandberg, explorează frica de întuneric printr-o poveste simplă și eficientă, centralizată pe relația dintre frați și secretele familiei
Un film horror de 81 de minute, disponibil pe Netflix, pornește de la premisa că un pericol supranatural dispare în lumină, iar în întuneric devine mortal. Povestea urmărește ce se întâmplă atunci când frica de întuneric devine realitate pentru personajele principale.
Premisa și mecanismul în film
Creatura din film apare în întuneric și dispare când lumina se aprinde. Personajele trebuie să se lupte cu prezența supranaturală și cu obstacolele din casă precum becuri și întrerupătoare. Regizorul folosește scene în care spațiile devin misterioase, jucându-se cu ceea ce se vede și ceea ce bănuiește privitorul.
Uneori, silueta creaturii se întrevede în fundal înainte ca personajul să o observe, utilizând un truc simplu, dar eficient. Filmul evită arătarea explicită a monștrului în fiecare scenă, sporind astfel misterul și senzația de neliniște.
Porțiunile în care personajele pot rezolva situația printr-o lanternă sau o simplă schimbare de poziție adaugă tensiune, dar sunt și elemente de divertisment. Lipsa de soluții perfect eficiente menține Suspansul filmului.
Relațiile din familie și conflictele interioare
Rebecca, interpretată de Teresa Palmer, a părăsit locuința natala pentru a se distanța de problemele familiei, dar apariția unor fenomene paranormale o forțează să confrunte trecutul. Un element esențial al poveștii este relația cu fratele ei, Martin, jucat de Gabriel Bateman, care încearcă să înțeleagă evenimentele și să se adapteze.
Interacțiunea dintre cei doi frați menține fluxul narativ și adaugă complexitate poveștii. Rebecca devine conștientă de pericol și de legătura mamei lor, Sophie, interpretată de Maria Bello, cu prezența diabolică.
Legătura dintre Sophie și Diana, prezența vizată de entitate, explică și de ce familiile nu pot simplifica situația mutându-se dintr-un loc în altul. Filmul atinge și teme legate de suferința psihică, accentuând dificultăți interne ale familiei iar decizia de a rămâne împreună sub același acoperiș devine o luptă între perspective și traume personale.
Impactul narativ și aspecte cinematografice
Filmul nu reușește întotdeauna să primească suficient timp pentru a dezvolta pe deplin toate explicațiile, iar personajele nu sunt întotdeauna suficient explorate din punct de vedere al motivelor. Acest lucru îi poate afecta completarea narativului, dar menține suspansul și tensiunea până la final.
Regizorul alege să păstreze subtilitatea asupra creaturii, concentrându-se pe atmosferă și pe jocul de lumină și întuneric pentru a menține frica. Scenele în care lumina devine brusc absentă sau în care umbrele se conturează adaugă un sentiment de neliniște și anticipare.
Filmul încurajează soluții simple și intuitive pentru a evita pericolul, subliniind că adesea, în filmele de gen, cele mai simple decizii pot schimba soarta personajelor.
Acceptarea temelor psihologice și a simbolismului
„Lights Out” atinge și teme legate de traume și suferință psihologică, ilustrând modul în care o familie poate fi afectată de un eveniment traumatic și de persoana care a fost implicată. Relația tensionată cu mama, precum și modul în care membrii familiei gestionează fricile și secretele, adaugă o dimensiune psihologică poveștii.
Mesajul filmului sugerează că uneori, fricile din trecut se manifestă în prezent și trebuie abordate pentru a fi depășite, chiar dacă acest proces implică confruntări dificile.
Filmul cheamă spectatorul să devină martor la luptele intime ale personajelor, fără a exagera cu explicații gratuite sau scene de groază inutile.
