Părinții români care lucrează în străinătate au o implicare redusă în viața copilului, o parte dintre aceștia având dificultăți în a oferi sprijin emoțional și având o rețea de suport limitată, conform unui studiu recent.
Implicarea părinților în deciziile importante
Mai mult de jumătate dintre părinți, respectiv 54,2%, afirmă că nu sunt în contact direct cu școala sau grădinița copilului. Doar 15% recunosc că se implică puțin sau deloc în deciziile privind educația copiilor lor, iar 17% nu participă la decizii legate de sănătate.
Rețele de sprijin și limitări în accesul la ajutor
Aproape jumătate dintre părinți, 48,8%, spun că nu au persoane sau grupuri la care să apeleze pentru sprijin, în timp ce aceia care au această rețea se bazează în principal pe prieteni români și rude. În țările de muncă precum Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, Franța, Irlanda, Austria și Belgia, respondenții au declarat că nu beneficiază de sprijin local suficient.
Provocări în oferirea sprijinului emoțional de la distanță
Numai 39% dintre părinți consideră că pot susține emoțional copilul de la distanță, în timp ce 21% recunosc că nu pot. Alți 40% nu și-au exprimat clar poziția, iar 15% cred că odraslele lor nu apelează la ei atunci când au nevoie de ajutor.
Importanța relației părinte-copil și comunicării
Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România, a subliniat necesitatea unui program integrat pentru copiii aflați la distanță, ce să includă părintele. Expertul evidențiază importanța păstrării legăturii și încurajării comunicării, chiar și în condiții de separare fizică.
Durata perioadei de muncă în străinătate
Majoritatea părinților, 55%, se află în străinătate de cel puțin trei ani, iar un sfert dintre aceștia depășesc chiar și cinci ani de separare de copil.
Contextul cercetării
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.005 părinți români cu copii cu vârsta între 0 și 17 ani. Respondentii lucrează în Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, Franța, Irlanda, Austria și Belgia. Proiectul este finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, cu o marjă de eroare de ±3% la un nivel de încredere de 95%.
