Republica Moldova înregistrează peste 100 de incidente aeriene de la începutul războiului din Ucraina, cele mai multe în 2026, și se confruntă cu riscuri din cauza pătrunderilor neautorizate ale dronelor în spațiul său aerian. Autoritățile afirmă că aceste incidente pot prezenta pericol grav pentru populație, iar experții recomandă măsuri imediate pentru consolidarea apărării.
Incidente și evoluție în zona de securitate
Ministerul Apărării al Republicii Moldova a anunțat 101 incidente aeriene, dintre care 64 doar în primele zece luni ale anului 2026. Acestea includ zboruri neautorizate, căderi de aparate și descoperiri de fragmente de rachete sau drone. Dintre aceste incidente, 16 drone au fost confiscate având încărcătură explozibilă la bord.
Expertul militar Artur Leșcu a explicat că intensificarea atacurilor rusești asupra Ucrainei explică creșterea frecvenței incidentelor care implică Republica Moldova. El a subliniat că atacurile asupra infrastructurii energetice și de frontiera ucrainene fac ca aceste evenimente să devină mai frecvente și mai periculoase și pentru teritoriul moldovenesc.
Rolul potențial al dronelor și impactul acțiunilor Rusiei
Leșcu a menționat că pătrunderile în spațiul aerian pot avea și scopul de a induce frică și nesiguranță în societate, fiind un război psihologic. El a atras atenția că, deși Republica Moldova nu este ținta militară directă a Rusiei, sistematizarea acestor incidenturi indică intenții de a destabiliza situația.
Aproximativ 16 drone au avut încărcături explozibile, fapt ce pune în pericol direct populația. În cazul unor explozii în apropierea zonelor locuite, consecințele ar putea fi catastrofale, avertizează expertul.
Capacitatea de apărare și măsuri de protecție
Ministrul Apărării a explicat că, deși s-au achiziționat radare moderne și există capacitatea de detectare, Republica Moldova nu dispune încă de mijloacele de interceptare și doborâre a dronelelor. Leșcu a recomandat investiții urgente în sisteme de avertizare pentru populație, mai ales în regiunile nordice și sudice, unde incidentele sunt mai frecvente.
El a subliniat necesitatea dezvoltării capacităților armatei pentru a doborî aceste aparate, pentru a remedia decalajele actuale în apărare și modernizare. În plus, menționează că un sistem de avertizare a populației ar putea fi implementat relativ rapid, pentru a reduce riscul ca dronele să ajungă în zone locuite.
Statutul de neutralitate versus modernizare și apărare
Republica Moldova are statut constituțional de neutralitate, dar acest lucru nu trebuie să limiteze eforturile de consolidare a apărării. Leșcu a explica că neutralitatea nu înseamnă lipsă de apărare, ci întărirea capacităților naționale de apărare, pentru a putea face față pericolelor actuale.
Lucrările în domeniul armamentului continuă, iar achizițiile de echipamente de apărare antiaeriană au fost deja inițiate. Expertul a subliniat că statul trebuie să investească în armament și să își modernizeze forțele pentru a se proteja eficient.
Pericolul reprezentat de dronele încărcate cu explozibil
Conform datelor Ministerului Apărării, 16 drone au fost confiscate având încărcătură explozibilă. Leșcu a subliniat pericolul imens de accident sau tragedie în cazul unui aparat care ar exploda într-o zonă locuită. Riscul pentru populație devine tot mai acut, mai ales în contextul în care acestea pot cădea în apropierea locuințelor.
El recomandă ca statul să se pregătească pentru eventuale situații cu consecințe grave, investind în echipamente și tehnologii de interceptare, precum și în sisteme eficiente de alertare a cetățenilor.
Cooperarea cu România și rolul NATO
Referindu-se la posibilitatea ca România, membru NATO, să sprijine protecția Republicii Moldova, Leșcu a menționat că țara vecină are capacități de aviație și protecție aeriană foarte performante. În cazul unei colaborări, România ar putea prelua responsabilități în domeniul protecției antiaeriene a Moldovei, inclusiv cu ajutorul aviației sale F-16.
El a explicat că implicarea României nu ar trebui să însemne implicarea automată a NATO, dar ar putea constitui o măsură de sprijin rapid pentru protejarea teritoriului și a populației.
Reacții și controverse în societate
Leșcu a răspuns și critici din spațiul public care minimalizează pericolul incidentelor cu drone. El a subliniat că aceste opinii reprezintă de fapt o contrareacție, iar tratamentul superficial al riscurilor poate duce la consecințe grave.
În opinia sa, ignorarea realității dronei și neglijarea necesității modernizării armatei pot avea efecte devastatoare, și nu trebuie confundate preocupările legitime pentru siguranță cu încercări de manipulare a situației.
În condițiile în care riscurile sunt concrete, statul trebuie să acționeze pentru a remedia lacunele actuale și pentru a asigura protecția cetățenilor.
Proiecte naționale pentru producția de drone
Președinta Republicii Moldova a vorbit despre intenția de a dezvolta producția locală de drone, o inițiativă considerată esențială pentru consolidarea apărării. Leșcu consideră această strategie benefică pentru autonomia în procurarea echipamentelor și pentru crearea de locuri de muncă.
El a afirmat că, deși inițiativa a fost criticată, fabricarea de drone în țară ar putea crește capacitatea de apărare și ar reduce dependența de importuri, fiind o schimbare importantă pentru modernizarea sectorului de apărare.
Apelegerea colaborării internaționale în domeniul apărării
Leșcu a sugerat că, în plus față de dezvoltarea propriilor capacități, Republica Moldova ar putea beneficia și de suport diplomatic și tehnic din partea României, mai ales în domeniul protecției antiaeriene. Acest parteneriat bilateral ar putea fi mai simplu și mai rapid decât procesele de achiziție și dezvoltare internă.
Astfel, alianța cu România, ca stat membru NATO, poate oferi sprijin suplimentar pentru a gestiona riscurile dronelor și a întări securitatea națională.
În concluzie, autoritățile moldovene continuă eforturile pentru consolidarea sistemului de apărare, în condițiile unui context regional periculos și al creșterii frecvenței incidentelor aeriene neautorizate.
