Consilierul prezidențial Radu Burnete afirmă că cea mai dificilă etapă a procesului de reformă administrativ-teritorială are loc în interiorul partidelor politice și implică o schimbare profundă a structurii politice a țării. El susține că discuțiile despre această reformă nu sunt noi și au fost abordate în guvernele anterioare, fără a ajunge, însă, la implementare.
Reforma administrativ-teritorială și implicațiile sale
Burnete subliniază că reforma nu vizează doar reducerea costurilor, ci și actualizarea unităților teritoriale pentru secolul în care trăim. În opinia sa, cele 429 de comune actuale nu mai corespund realității și este nevoie de unități de dimensiuni mai mari care să poată susține proiecte mai ambițioase.
El menționează două dificultăți majore: prima o reprezintă aspectele constituționale, deoarece modificarea hărții administrative necesită o reformă constituțională și aplicarea poate avea loc doar după următoarele alegeri.
A doua problemă ține de dimensiunea politică, întrucât schimbarea va afecta structura partidelor mari, obișnuite cu comunități mici și primari. Partidele trebuie să fie deschise la adaptare, acceptând reducerea influenței în teritoriu.
Provocări interne și acceptarea reformei
Burnete afirmă că reformele trebuie să fie însoțite de o acceptare a faptului că populația țării este mai mică decât se estimează oficial. Aceasta are consecințe asupra salariilor primarilor, numărului de parlamentari și reclasificării anumitor localități, fiind propuse acțiuni mai mici, mai rapide, pentru corectarea acestor factori.
În opinia sa, majoritatea partidelor sunt de acord cu aceste modificări, însă blocajele apar din cauza intereselor interne și a fricii de pierdere a influenței politice.
Burnete explică că cea mai dificilă discuție apare în interiorul partidelor, unde primarii și activul de partid sunt reticenți, iar schimbările în acest sens vor presupune restrângerea și reinvestirea în echipele locale.
Reforma la nivel guvernamental și digitalizare
El menționează că intențiile de restructurare a administrării centrale au fost discutate în mai multe guverne și nu sunt inovatoare, dar progresul a fost limitat. Potrivit lui, administrația locală a devenit excesiv de expansivă, în condițiile în care România are peste 3.000 de UAT-uri și 40 de județe, iar populația scade.
Burnete afirmă că România are o hartă administrativă de pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar lumea modernă impune modernizarea și digitalizarea proceselor administrative. El adaugă că, deși există presiuni și progrese, nu toate primăriile sunt conectate la platforma ghișeul.ro, ceea ce întârzie digitalizarea serviciilor publice.
Consilierul subliniază că țara trebuie să avanseze în domeniul inteligenței artificiale, fiind un moment potrivit pentru a accelera digitalizarea și pentru a nu pierde din avantajele acestei revoluții tehnologice.
Interviul cu Radu Burnete va continua în zilele următoare, el abordând și teme precum relația cu liderii politici, ipoteze de creștere a taxelor, precum și discuții cu investitori în ceea ce privește împrumuturile acordate României.
