Distanța între locuință și locul de muncă, principala barieră pentru românii cu responsabilități familiale, arată un studiu INS
Un raport recent al Institutului Național de Statistică (INS) evidențiază că, pentru persoanele ocupate cu responsabilități de îngrijire, obstacolul major nu este programul de lucru, ci distanța dintre domiciliu și locul de muncă. Dintre cele aproximativ 1,82 milioane de persoane care îngrijesc pe cineva, 42,9% identifică distanța ca fiind principalul impediment.
Principalele obstacole legate de muncă pentru persoanele cu responsabilități de îngrijire
Dificultatea majorității se datorează distanței mari între reședință și locul de muncă, fiind raportată de circa 314.000 de persoane. La nivel național, 29,4% se confruntă cu programe imprevizibile sau dificile, iar sarcinile extenuante și programul prelungit sunt menționate de 15,6%, respectiv 11,2% dintre respondenți.
Impact sectorial și tipul de muncă
Problema distanței este prezentă în toate sectoarele economice; construcțiile și industria sunt cele mai afectate. În construcții, 61,0% dintre persoanele cu obstacole indică distanța, iar în industrie, procentul este de 49,0%. În agricultură, ponderea scade la 42,2%, iar în servicii la 36,3%.
Muncitorii necalificați și cei calificați sau asimilați sunt cei mai afectați, indicând distanța drept principal impediment. Excepție fac lucrătorii din servicii și cei calificați din agricultură, pentru care pe primul loc se află programul imprevizibil.
Pentru salariații din sectorul privat, 44,6% mentionează distanța ca obstacol, iar pentru cei din sectorul public, ponderea este de 34,5%. La persoanele pe cont propriu, procentul este de 30,0%.
Variații în funcție de vârstă și locație
Distanța mare între reședință și locul de muncă reprezintă principalul obstacol în toate grupele de vârstă între 18 și 54 de ani. La cei cu vârsta între 55 și 64 de ani, această dificultate este echivalentă cu programul dificil, ambele fiind semnalate de 34,8% și, respectiv, 35,2% dintre respondenți.
Din punct de vedere geografic, aproape două milioane de români fac naveta. Circa o treime dintre aceștia se deplasează în alt județ, iar două treimi în altă localitate din același județ.
Județele cu cei mai mulți navetiști sunt Ilfov, unde procentul se apropie de 50%, și Dâmbovița, unde peste 44% din populația ocupată face naveta. Județele Giurgiu și Ialomița se numără și ele printre cele cu populație semnificativă de navetiști.
Disparități între mediul rural și urban
Cea mai mare diferență în privința obstaclelor o reprezintă mediul rural, unde 50,8% dintre persoanele care întâmpină obstacole declară distanța ca fiind principalul impediment. În urban, această proporție scade la 36,3%.
În mediul rural, aproape 54% dintre persoanele ocupate cu responsabilități de îngrijire indică distanța ca fiind principalul obstacol – circa 170.000 de oameni. În orașe, acest număr se apropie de 144.000.
Distribuția obstacolelor în funcție de gen și vârstă
Dintre cei care întâmpină obstacole, bărbații menționează mai frecvent distanța ca principal obstacol, fiind în proporție de 44,6%, comparativ cu 40,3% în cazul femeilor. În cifre absolute, aproape două treimi dintre cei care indică distanța sunt bărbați.
În privința schimbării locului de muncă, doar 10% dintre cei care lucrează și au responsabilități de îngrijire au făcut vreun ajustament, precum decalarea programului. Lucrul de la distanță este menționat de doar 3% dintre aceștia. Femeile schimbă muncă de două ori mai frecvent decât bărbații, procentajul fiind de 16,1% față de 7,0%.
Pentru cei care au în grijă copii sub 15 ani, 65,1% nu utilizează creșă, grădiniță, after school sau bonă.
Metodologie
Datele provin din modulul ad-hoc AMIGO 2025, în cadrul unei anchete față în față, pe un eșantion de 28.512 locuințe, realizată pe parcursul anului 2025. Studiul înregistrează principalele obstacole declarate, fără a măsura timpul sau distanța în kilometri.
