România adoptă noi reguli în recrutarea lucrătorilor străini, similare cu cele ale UE, SUA și Canadei, pentru a atrage și integra mai selectiv forța de muncă externă. În condițiile în care legislația românească a fost modificată recent, procesul de angajare devine mai controlat, iar criteriile de selecție se temeinicesc pentru a se alinia cu tendințele internaționale.
Selecția profesională și reglementările de ședere
Canada diferențiază între permisul de muncă temporară și rezidența permanentă, stabilind obiective clare pentru fiecare. În perioada 2026–2028, ținta pentru noile sosiri temporare va fi de 385.000 în 2026, 370.000 în 2027 și 2028, în timp ce pentru rezidenții permanenți se păstrează un nivel constant de 380.000 anual. Aproximativ 64% din acești rezidenți ar urma să fie selectați pe criterii economice, restul pentru reîntregirea familiei, refugiați sau motive umanitare.
În SUA, plecând de la limitarea anuală a vizelor de muncă H-1B pentru specialiști, sistemul va favoriza candidații mai calificați și mai bine plătiți, începând din 2026. Un ordin executiv a cerut, din septembrie 2026, luarea în calcul a situației angajatorilor în analiza cererilor H-1B, fie că au făcut relocări interne sau planifică astfel de mutări. În schimb, vine cu o limitare a perioadei de rămânere după pierderea locului de muncă, de la 60 de zile, posibil să se elimine, deși măsura nu este încă în vigoare.
Uniunea Europeană a lansat „EU Talent Pool”, un sistem de recrutare voluntar ce va fi operațional până la sfârșitul lui 2027, pentru conexiunea angajatorilor cu candidații din afara UE pentru domenii deficitare. Totuși, intrarea în țară și dreptul de ședere vor fi în continuare dictat de regulile naționale ale fiecărui stat membru, procedurile interne nefiind înlocuite de platformă.
Dobândirea și schimbarea statutului după sosire
Canada prioritarizează acordarea rezidenței permanente celor aflați deja în țară și deținăți de competențele necesare economiei. În sistemul Express Entry, inclusiv cercetători și manageri seniori cu experiență în Canada pot fi eligibili pentru această categorie. În UE, dreptul de a schimba angajatorul după obținerea permisului unic devine mai flexibil de la 21 mai 2026, fiind permisă și permanența în țară timp de trei sau șase luni după pierderea locului de muncă, în funcție de durata șederii anterioare.
În SUA, un lucrător H-1B poate începe să lucreze pentru un nou angajator imediat după depunerea cererii, iar în cazul pierderii locului de muncă, are la dispoziție cel mult 60 de zile pentru a se reorganiza, o facilitate care urmează a fi eliminată dacă propunerea Departamentului pentru Securitate Internă devine lege. Aceste diferențe pot influența deciziile de relocare ale candidaților și strategiile companiilor.
Recunoașterea calificărilor și pregătirea profesională
Comisia Europeană a propus, la 15 septembrie 2026, o directivă privind recunoașterea calificărilor cetățenilor din afara UE, cu proceduri de autorizare simplificate, finalizabile în maximum patru luni. În Canada, diplomele obținute în afara țării necesită o evaluare în cadrul „Educational Credential Assessment” pentru punctarea în sistemul Express Entry, dar această evaluare nu conferă automat dreptul de a profesa. În cazul profesiilor reglementate, licența se obține separat, în provincia sau territoriu.
În SUA, licențele de stat pentru anumite meserii trebuie obținute separat de viză, ceea ce complică planificarea pentru candidați, mai ales dacă recunoașterea profesională nu este clarificată anterior.
Provocări specifice pentru România
Legislația românească a fost modificată recent prin OUG nr. 32/2026, care diferențiază între două rute de angajare: viza D/AM1, pentru lucrători înalți calificați și categorii speciale, și viza D/AM2, destinat muncitorilor permanenți, sezonieri sau transfrontalieri. Accesul pentru această a doua rută depinde de lista ocupațiilor deficitare aprobate prin ordin al ministrului muncii, iar procesul trece prin platforma WorkinRomania, unde angajatorii trebuie să se înregistreze și, pentru anumite rute, să fie autorizați.
Un blocaj juridic a intervenit în septembrie 2026, când Curtea de Apel București a suspendat executarea ordinului de aprobare a listei ocupațiilor deficitare, până la pronunțarea instanței de fond. Ca urmare, fluxurile pentru ruta D/AM2 au fost dezactivate temporar, fiind permisă doar continuarea procesului pentru ruta D/AM1. Autoritățile au anunțat primele discuții pentru deblocarea procedurilor, însă termenul de reluare nu a fost stabilit.
Impactul pentru companii
Recrutarea mai atentă devine prioritară, întrucât profilul candidaților și nivelul salarial contează din ce în ce mai mult. În SUA, un salariu mai mare influențează prioritatea în procesul de selecție pentru viza H-1B, iar în Canada se pune accent atât pe studii, cât și pe experiența profesională și pe nevoile economiei.
Perioada de ședere după pierderea locului de muncă se reduce sau se poate modifica, influențând planurile de relocare și restructurare. În Canada, recunoașterea califiărilor culturale și educaționale trebuie clarificată din timp, iar procesele de autorizare și evaluare pot fi influențate de modificările legislative.
Companiile trebuie să planifice recrutarea cu privire la reguli și proceduri în vigoare, având în vedere că unele măsuri discutate sau adoptate pot fi suspendate sau întârziate. Este esențial să verifice disponibilitatea proceselor și să aibă alternative în cazul întârzierilor.
În concluzie, flexibilitatea și cunoașterea strictă a reglementărilor sunt esențiale pentru succesul în recrutarea și integrarea lucrătorilor străini în România și în alte țări.
