Elevi din trei localități ale României rămân în învățământul formal, în condițiile în care numărul mic de elevi afectează organizarea școlilor. Astfel, în Ciocotiș, Vulpășești și Dumbrăveni, se confruntă cu decizii de adaptare a structurii școlare, după finalizarea unor lucrări de modernizare sau în contextul reducerii numărului de elevi.
La Ciocotiș, școala renovată a fost păstrată pentru 11 elevi
În satul Ciocotiș, din comuna Cernești, lucrările de reabilitare a școlii au fost finalizate în august 2026, ca parte a fondurilor din PNRR. În urma acestei investiții, școala a rămas deschisă pentru 11 elevi, după ce anterior a fost anunțată intenția de mutare a acestora la o școală aflată la circa șapte kilometri distanță.
Decizia inițială de relocare a fost amânată în urma discuțiilor cu părinții și autoritățile locale. Inspectoratul Școlar Județean Maramureș a motivat mutarea prin numărul redus de copii și predarea simultană.
În prezent, elevii din Ciocotiș beneficiază de cursuri în această școală, pentru anul școlar 2026–2027. Pentru anii următori, inspectorul școlar general Ioan Muntean a propus concentrarea învățământului primar la Ciocotiș, iar celui gimnazial la Cernești, astfel evitându-se predarea simultană pe nivele.
Decizia ilustrată arată impactul sincronizării între modernizarea infrastructurii și organizarea rețelei școlare, având în vedere că o școală reabilitată nu poate funcționa eficient dacă are foarte puțini elevi pentru clasa separată.
Vulpășești, școala a rămas deschisă cu doar 12 elevi
În satul Vulpășești, din comuna Sagna, școala a fost menținută în funcțiune în septembrie 2026, cu 12 elevi înscriși, în condițiile în care sunt trei niveluri de studiu reunite.
Primarul Vasilică Roca a explicat că prezența unui singur copil în fiecare clasă a permis păstrarea școlii. Acesta a menționat că, după înscrierea unui copil de la grădiniță în clasa pregătitoare, s-au ajuns la cei 12 elevi legali pentru funcționarea normală. Se preconizează că în anul următor vor fi încă patru copii pentru clasa pregătitoare.
Dacă școala ar fi fost închisă, copiii ar fi fost nevoiți să facă naveta pe o distanță de aproximativ opt kilometri până la școala din centrul comunei.
Implicațiile pentru familii sunt legate de evitarea deplasărilor zilnice, dar pentru autorități, întreținerea microbuzului și costurile suplimentare de transport ar fi fost semnificative.
Dumbrăveni, predare simultană pentru circa 49 de elevi
În comuna Dumbrăveni, județul Constanța, școala are în prezent aproximativ 49 de elevi, inclusiv preșcolari. La nivel primar, elevii din clase diferite învață în aceeași sală, predând cu același cadru didactic, în condițiile predării simultane.
Directorul școlii, Eugenia Iuliana Tohăneanu, a declarat că această organizare presupune dificultăți în adaptarea lecțiilor, dar și implicarea elevilor mai mari în sprijinirea celor mici.
Raportul Ministerului Educației pentru anii școlari 2024–2025 și 2025–2026 arată creșterea ponderii elevilor din primar și gimnaziu care învață în predare simultană, de la 6,32% la 6,72%. În același timp, numărul minim de elevi necesar pentru constituirea unei clase s-a majorat, influențând astfel organizarea școlilor din comunitățile mici.
Aceasta înseamnă că presiunea peste organizarea clasică a claselor și consolidarea predării în condiții de număr redus de elevi au ca efect creșterea acestor forme de predare. În context, se analizează soluții pentru păstrarea accesului la educație în comunitățile cu populație redusă, dar situațiile locale evidențiază dificultățile în menținerea funcționării școlilor tradiționale.
Prin toate aceste exemple, se observă că în România, rămânerea în funcțiune a școlilor pentru un număr mic de elevi determină decizii adaptate fiecarei localități, influențate de infrastructură, legislație și resurse locale.
