Guvernul bulgar, condus de premierul Rumen Radev, a adoptat o serie de măsuri controversate ce au stârnit reacții ample în societatea civilă, opoziție și instituții europene. Printre principalele decizii se numără desființarea “Comisiei dosarelor”, majorarea prețului gazelor naturale și planurile de redirecționare a fondurilor din Pilonul II de pensii către sistemul public, toate anunțate după victoria Ilyanei Yotova la alegerile prezidențiale.
Decizia de desființare a Comisiei dosarelor comuniste
Guvernul a hotărât să elimine Comisia pentru studierea arhivelor fostei Securități, considerată echivalentul CNSAS din România. Reacțiile din societate au fost negative, iar reprezentanți ai opoziției și ai Parlamentului European au catalogat măsura drept „alarmantă și neîntemeiată”. Aceștia au adus aminte că instituția a fost creată la recomandarea expresă a Uniunii Europene pentru transparență asupra trecutului comunist.
În plus, au ieșit la lumină informații despre implicarea a 14 membri din comitetul de campanie al Ilianei Yotova ca agenți ai fostei Securități. Fostul prim-ministru Boiko Borisov a comentat ironic decizia, afirmând că instituția și-a pierdut utilitatea, dat fiind că foști colaboratori ai regimului comunist ocupă deja poziții în Parlament și în guvern.
Reprezentanții guvernului au anunțat că atribuțiile și documentele comisiei vor fi transferate către Arhivele Naționale. Această decizie a fost criticată dur de societate, iar opoziția a avertizat asupra riscului de a pierde din transparență în procesul istoric.
Majorarea prețului la gaze naturale și planurile de pensii
Prețul gazelor naturale pentru consumatorii casnici a crescut cu 32,5%, declanșând nemulțumiri populare masive. Decizia a fost anunțată la o zi după ce premierul Radev a declarat că a reușit să evite o creștere mai abruptă, de 34%.
Simultan, a apărut un proiect guvernamental neconfirmat oficial, prin care 40% din contribuțiile la Pilonul II de pensii private ar urma să fie transferate către sistemul public de pensii. Deși inițial guvernul neagă intenția, opoziția a publicat documente care confirmă planul, iar Comisia Europeană a exprima un punct de vedere negativ, avertizând asupra riscului de destabilizare a pieței de capital locale.
Reprezentanții autorităților au justificat decizia prin necesitatea reorganizării fondurilor, dar criticii susțin că măsura poate avea efecte negative asupra economiei și pensiilor private.
Interzicerea inscripțiilor în limba engleză și controversele legate de Delian Peevski
Parlamentul a aprobat o măsură controversată, propusă de formațiunea de extremă dreaptă Vâzrajdane, care interzice utilizarea limbii engleze pentru inscripțiile din spațiile publice. Potrivit noii legi, toate mesajele trebuie redactate obligațoriu în limba bulgară, cu permisiunea transliterării în alfabet latin, dar fără traducere.
Decizia a fost respinsă de mai multe legislative anterioare și contestată de Academia Bulgară de Științe. Reacțiile de pe platformele online au inclus ironii și mesaje în bulgară folosind caractere latine, remarcând amintiri ale primelor decenii ale internetului modern.
Pe fondul acestor tensiuni, figura influentului om de afaceri Delian Peevski a reapărut în discuție. Deși Ministerul de Interne a sesizat Curtea de Conturi pentru un presupus conflict de interese, instituția de control a anunțat că nu au fost identificate nereguli în cazul său. Peevski, sancționat de Statele Unite și Regatul Unit pentru corupție și mită, este considerat un personaj influent în culisele politicii bulgare.
Neîncrederea publică în direcția politica a guvernului se adâncește odată cu aceste decizii și acuzații recurrente de corupție, în condițiile în care, de la alegeri, același om de afaceri continuă să fie parte din analizele de control ale autorităților.
