România va relua producția de energie nucleară la centrala de la Cernavodă, după aproape trei luni de oprire totală. Ministerul Energiei a anunțat luni că procedurile de repornire pentru Unitățile 1 și 2 au fost demarate, iar reactivarea Unității 2 este estimată pentru 10 noiembrie, după reconectarea Unității 1 vineri, 6 noiembrie. Această reluare nu implică însă în mod automat reducerea facturilor la electricitate pentru consumatori.
Reactivarea Unității 2 la Cernavodă, estimată pentru 10 noiembrie
Procedurile de repornire a reactorului 2 au fost începute la începutul zilei de luni, începând cu ora 00:42, conform anunțului oficial. Ministerul Energiei precizează că data de 10 noiembrie este un termen estimativ pentru ca unitatea să fie în funcțiune, nu o confirmare a livrării eficiente de energie.
Intrarea reactorului 2 în sistem va depinde de finalizarea etapelor tehnice și verificărilor de siguranță. Repornirea nu înseamnă automat că reactorul funcționează la parametri de proiect, ci că toate măsurile de siguranță au fost finalizate.
Circumstanțele opririi centralei de la Cernavodă
Centrala nucleară a fost oprită controlat în vara anului 2026 din cauza nivelului scăzut al Dunării. Inițial, pe 28 iulie, a fost oprită Unitățile 1, urmată de deconectarea treptată a Unității 2, pe 13 agosto. Nivelul Dunării a ajuns la 2,08 metri în perioada acestor operațiuni, condiție considerată suficientă pentru funcționarea Unității 1.
Debitul redus al fluviului a afectat condițiile de răcire ale reactoarelor și a dus la oprirea controlată a centralei pentru respectarea cerințelor de siguranță. Funcționarea reactoarelor depinde de nivelul apei pentru răcire, astfel încât scăderea nivelului a impus oprirea lor temporară.
Capacitatea și importanța centralelor de la Cernavodă
Cele două reactoare au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare, totalizând circa 1.400 MW. Acest nivel de producție acoperă aproximativ 20% din consumul anual de energie electrică al României, contribuind la reducerea dependenței de importuri.
Creșterea producției nucleare este percepută ca un avantaj pentru securitatea energetică națională, mai ales în contextul sezonului rece, când consumul pentru încălzire și iluminat crește semnificativ.
Impactul reluării centralei asupra facturilor și sistemului energetic
Deși reluarea reactorului de la Cernavodă crește producția internă de electricitate, specialiștii avertizează că nu va duce imediat la scăderea tarifelor pentru consumatori. Ciprian Cherciu, expert în energie, afirmă că beneficiul major constă în reducerea riscului de întreruperi controlate ale alimentării.
Facturile la energie sunt influențate de mai mulți factori: costurile de achiziție, tarifele de transport, distribuție și taxe, toate fiind parte integrantă a prețurilor finale pentru consumatori. Creșterea producției nucleare nu implică o scădere automată a tarifelor.
Reducerea riscului unor întreruperi de energie
Reactivarea centralelor nucleară reduce vulnerabilitatea sistemului energetic național. În octombrie, importurile la nivelul maxim au ajuns la 3.400–3.500 MW, aproape de limita maximă teoretică de 4.000 MW, lăsând țara cu o marjă redusă pentru acoperirea consumurilor suplimentare sau a problemelor neprevăzute.
Prin reluarea celor două reactoare, România va avea o sursă internă de producție relativ constantă, ceea ce va diminua riscul de întreruperi controlate și va asigura o mai bună stabilitate a sistemului energetic în perioadele de vârf.
Ce urmează pentru sectorul energetic românesc
Revenirea la funcționare a centralei de la Cernavodă înainte de sezonul rece reprezintă un pas important, dar nu rezolvă toate problemele structurale. Sectorul energetic român necesită investiții în noi capacități, modernizarea rețelelor și sisteme de stocare a energiei.
România trebuie să își diversifice sursele de producție și să îmbunătățească infrastructura pentru a face față unui consum tot mai mare și variabil, reducând dependenta de importuri și asigurând un echilibru stabil între ofertă și cerere.
