Un incident în spațiul aerian național al României, detectat sâmbătă seara, ridică semne de întrebare privind capacitatea de reacție rapidă și infrastructura de apărare a zonei de nord-est. Două drone neautorizate au pătruns în spațiul aerian și au fost urmărite timp de aproximativ două ore, fără ca acestea să fie doborâte, iar timpii de alertă și de intervenție continuă să fie subiect de discuție în cadrul forțelor militare și autorităților locale.
Un incident cu implicații alerte de două ore pentru șase județe
Ministerul Apărării Naționale a anunțat detectarea a două drone în nord-estul țării, în zona Iași, Neamț, Vaslui, Botoșani, Bacău și Suceava. În timpul incidentului, forțele aeriene au ridicat patru avioane F-16: două de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii și două de la Baza 86 Aeriană Fetești. Între timp, populația din aceste județe a fost avertizată.
Alertările au durat aproximativ două ore, până la ora 19.19, fără ca dronele să fie doborâte. Comunicatul oficial nu precizează ora exactă de detectare, dar indică faptul că una dintre drone a părăsit spațiul aerian național, iar contactul cu cealaltă s-a pierdut în zona dintre județele Vaslui și Bacău.
Traiectoria și timpul de reacție
Distanța între baze și zona de interes reprezintă un factor esențial. Avioanele de la Bacău, aflat la circa 90 km de Iași, au nevoie de aproximativ 13-15 minute pentru a ajunge deasupra orașului, în linie dreaptă, în timp ce de la Câmpia Turzii, distanța de aproape 290 km ridică timpul de reper la circa 20-25 de minute. În cazul dronei din septembrie, timpul de zbor în spațiul național a fost de aproximativ 25 de minute.
Un fost pilot de vânătoare a confirmat pentru HotNews că un interval realist pentru decolare și acostare în zona Moldovei este de 20-25 de minute. Cu toate acestea, timpul total de reacție nu depinde doar de decolare, ci și de durata de rămânere în aer, care variază în funcție de consumul de combustibil și configurația aeronavei.
Probleme de detectare și acoperire radar
Distanța nu este singurul obstacol în reacție. Sursele militare explică că radarele din nord-est au o acoperire mai redusă pentru țintele care zboară foarte jos, ceea ce limitează posibilitatea de detectare timpurie. Radarele din Suceava și Botoșani nu sunt proiectate să urmărească ținte la altitudini mici, de 100 de metri.
România a semnat în iulie un contract de circa 250 de milioane de euro cu compania Thales pentru achiziția a 12 radare Ground Master 200 MM/A, cu primul set de două radare estimat pentru sfârșitul verii 2024. Acestea vor contribui la o acoperire mai eficientă a graniței de nord.
De ce Moldova nu are avioane de vânătoare
Structura actuală a bazelor aeriene din România explică lipsa unei capabilități de interceptare în regiunea Moldova. Baza 95 Aeriană de la Bacău nu dispune de avioane de vânătoare multirol, ci operează IAR-99 Șoim și elicoptere IAR-330 SOCAT și IAR-330L.
Derularea unor operațiuni de testare a acestei configurații a avut loc în septembrie, când drone intrau dinspre Moldova și erau urmărite de radar care, după unele informații, nu a detectat niciunul dintre incidentele din 12 și 24 septembrie, fiind informată de autoritățile din Ucraina și Moldova.
De ce nu există bază de poliție aeriană în Moldova
Serviciul de Luptă Permanent – Poliție Aeriană operează de la trei baze: Câmpia Turzii, Fetești și Mihail Kogălniceanu, însă niciuna nu are în componență avioane de vânătoare în zona Moldovei. Aceasta explică timpul de reacție mai lung și dificultățile în interceptarea dronelor care traversează direcția Moldova-Transnistria.
Comunicarea oficială a MApN indică faptul că planurile naționale includ modalități diverse de combatere a amenințărilor, în funcție de natura și direcția acestora, dar motivele pentru lipsa unui dispozitiv de poliție aeriană în regiunea Moldova sunt atribuite în principal principiilor de doctrină și resurselor.
Infrastructura și capacitatea de intervenție
Infrastructura aeroportuară de la Bacău nu permite operarea avioanelor multirol, motiv pentru care MApN a invocat acest fapt în explicațiile privind lipsa unei capabilități de reacție rapidă în Moldova. Consiliul Județean Bacău a evidențiat însă că în ultimii doi ani s-au înregistrat peste 4.000 de mișcări de aeronave militare pe acest aerodrom, iar infrastructura a fost modernizată cu investiții europene de peste 55 de milioane de euro, inclusiv cu sistem ILS CAT II.
Reabilitarea infrastructurii a inclus și extinderea facilităților de mentenanță, dar nu a inclus operarea avioanelor de vânătoare. Răspunsul oficial al MApN despre timpii de reacție precizează doar că aceștia sunt adaptați la situațiile operative și că măsurile de îmbunătățire sunt în mod continuu planificate.
Posibilitatea dislocării temporare a avioanelor F-16 la Bacău
Întrebat despre posibilitatea dislocării temporare a unor F-16 la Bacău, comandorul în rezervă Valentin Mateiu a precizat că o asemenea măsură ar implica costuri mari și factori politici, fiind mai puțin operațională și mai mult legată de decizii politice.
El a explicat că infrastructura și personalul necesită resurse importante, iar în prezent România nu are planuri concrete pentru această variantă, fiind mai sigură soluția de a menține dislocări periodice din infrastructura existentă.
Pericolul politizării și gestionarea situației
Analistul Valentin Mateiu avertizează că politizarea subiectului riscă să exploateze și mai mult situația, transformând-o într-un punct de dispută publică. El afirmă că avertizează asupra riscului ca astfel de discuții să beneficieze cel care trimite dronele pentru a destabiliza.
El sugerează că actualul dispozitiv se adaptează la noile amenințări și că monitorizarea și cooperarea internațională ar putea fi îmbunătățite pentru o reacție mai promptă. În opinia sa, răbdarea și planificarea sunt cheia pentru o abordare eficientă a acestui fenomen, și nu decizii panicarde.
Până în prezent, Ministerul Apărării Naționale nu a oferit o explicație detaliată privind deficiențele infrastructurii aeroportului de la Bacău sau eventuale măsuri de suplimentare a capacităților militare în regiune.
