Familia lui Lucian Pahonțu, şeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), a efectuat tranzacții și donații imobiliare în ultimii ani, iar cea mai mare parte a proprietății unde locuiește actuala familie aparține fiului și norei, care lucrează în Londra. Donarea unei case, cu cinci zile înainte de depunerea declarației de avere, nu a fost declarată de către șeful SPP, contrar prevederilor legale. În context, poartă o atenție specială modul în care Pahonțu gestionează obligațiile de transparență.
Procedurile legale și modificările în patrimoniu
Lucian Pahonțu a depus în mod constant declarații de avere anual, în termenul legal, însă transparența privind proprietățile sale nu a fost întotdeauna completă. În cei 15 ani de la schimbarea serviciului, a declarat dețineri de 186 mp de casă și un teren de 200 mp, achiziționate în perioada 2000–2001. Datele cadastrale indică, însă, o suprafață de 179 mp pentru locuință și un teren de 187 mp.
Schimbările în patrimoniu, precum mărirea suprafeței casei de la 86 la 186 mp și adăugarea a două terenuri, nu au fost reflectate în declarațiile de avere ale lui Pahonțu. În plus, terenul pe care se află locuința nu a fost menționat în declarație până în 2010, deși a fost cumpărat în 2001.
Ponentă asupra proprietăților și transferurilor
Ceilalți membri ai familiei, în special soția, Mihaela Elena Pahonțu, și fiul, realizează tranzacții neînregistrate în declarații. Proprietatea pe care locuiește Pahonțu a crescut de peste patru ori în suprafață, suprafața actuală fiind de 875 mp, iar în prezent el și soția dețin 270 mp. Restul terenului aparține fiului și norei, actualmente angajați în Londra.
În mod specific, relația de proprietate s-a modificat prin extinderea loturilor și donarea unor apartamente și cote-parti din teren, toate aceste transferuri făcând parte dintr-un proces mai amplu, fără a fi consemnate în documentele oficiale depuse de Pahonțu.
Vezi legale și declarații financiare
Veniturile legale ale familiei sunt declarate, salariile și pensiile militare fiind înregistrate corespunzător. Cu toate acestea, declarațiile nu includ detalii despre conturi sau depozite bancare. Potrivit legislației, în cazul în care valoarea cumulată a conturilor depășește 5.000 de euro, acestea trebuie declarate, dar aceste informații lipsesc din documentele publice.
Veniturile lunare ale lui Pahonțu în 2023 erau medii de aproape 6.000 de euro. În anul următor, după ieșirea din activitate, veniturile sale au crescut la aproape 9.000 de euro lunar, combinând pensia militară și salariul obținut de la SPP.
Contextul transparenței și implicarea legală
Situația proprietăților și a declarațiilor de avere ale familiei Pahonțu ridică întrebări în legătură cu respectarea obligațiilor legale de transparență. Modificările în patrimoniu, nerecomandate în declarații, și neclaritatea asupra transferurilor de proprietăți sunt fondate pe diferențe între datele cadastrale și informațiile oficiale depuse de familia Pahonțu.
În această situație, nu se face referire la locația exactă a proprietății, fiind vorba despre interesul public în modul în care funcționarul public gestionează declarațiile de avere și interese.
Procesul de gestionare a propriului patrimoniu pare să fie în contradicție cu obligațiile legale de transparență impusă funcționarilor publici, fiind semnalate diferențe între realizările financiare și informațiile de pe declarații.
Aceste aspecte rămân în atenția autorităților și a publicului, întrucât respectarea legislației privind averile și interesele rămâne o temă de interes public.
