Bisericile catolice și protestante din Germania experimentează o pierdere semnificativă de membri în fiecare an. În contrast, numărul credincioșilor ortodocși crește constant, depășind aproape patru milioane, inclusiv un număr tot mai mare de români, conform unor analize recente. Cum se explică această tendință într-o țară în care apartenența confesională oficială este legată de plata unei taxe?
Peste 400.000 de persoane au părăsit Biserica Catolică în 2023, iar aproximativ 380.000 au părăsit Biserica Protestantă, potrivit televiziunii de stat germane ARD. Datele pentru anul 2024 nu sunt încă disponibile.
Statisticile oficiale ale Conferinței Episcopale Germane (Deutsche Bischofskonferenz) arată o tendință similară pentru anii 2012-2021, cu aproximativ 2.095.955 de persoane care și-au declarat retragerea din aceste confesiuni (Kirchenaustritt), potrivit datelor oficiale.
Retragerea voluntară din bisericile recunoscute oficial în Germania se face printr-o cerere adresată primăriei. Taxa variază între 10 și 60 de euro, în funcție de land. Legislația germană garantează dreptul oricărei persoane de a se retrage dintr-o comunitate religioasă printr-o declarație la registratorul local.
Taxa bisericească
Numărul membrilor bisericilor mari din Germania scade, conform datelor oficiale. Tot mai puțini aleg să se afilieze la confesiunile majore, fapt ce afectează veniturile prin taxa bisericească.
Această taxă are o tradiție îndelungată în Germania. Implementată pentru a asigura autofinanțarea bisericilor, taxa a fost introdusă în diverse landuri începând cu secolul al XIX-lea.
Valoarea taxei variază în funcție de venit și land. În Bavaria și Baden-Württemberg, rata este de 8%, iar în alte landuri de 9%, conform datelor oficiale.
Taxa se calculează din impozitul pe venit, aplicându-se doar persoanelor care plătesc astfel de impozite.
Unele comunități religioase nu sunt supuse acestei taxe, cum ar fi Bisericile Ortodoxe, Bisericile Evanghelice Libere, Armata Salvării și Martorii lui Iehova, lipsind recunoașterea oficială ca structuri de drept public.
Care religii sunt supuse taxei bisericești în Germania?
Nouă confesiuni oficiale au dreptul de a percepe taxe bisericești: bisericile protestante regionale, biserica romano-catolică, biserica veche catolică, comunitățile evreiești, comunitătile religioase libere, biserica franceză din Berlin, menoniții din Hamburg-Altona, etc.
În schimb, bisericile mari din Germania primesc finanțare de la stat. Cifra de aproximativ 602 milioane de euro evidențiază contribuția financiară a statului pentru confesiunile majore în 2022.
Salariile liderilor religioși (episcopi, arhiepiscopi etc.) sunt, în majoritatea landurilor, plătite de stat, începând de la 8.000 de euro lunar. În cazul unor ierarhi superiori, sumele pot ajunge la 10.000-12.000 de euro.
Exemple concrete ilustrează diferențe salariale între liderii religioși și modul de finanțare de la stat, cum ar fi în cazul arhiepiscopului de Köln.
Analize diverse pun în lumină implicațiunile politice și economice ale bisericilor din Germania.
Creștinismul ortodox, în ascensiune în Germania
În contrast cu scăderea afilierii la confesiunile tradiționale, creștinismul ortodox înregistrează o creștere semnificativă, ajungând la un număr estimat de aproape patru milioane de credincioși.
Comunitatea creștină ortodoxă este veche în Germania, crescând în special după anii 1960, odată cu sosirea muncitorilor străini. Numărul lor a crescut semnificativ și datorită fluxului de refugiați, mai ales în ultimele decenii.
În contrast cu bisericile catolice și protestante, Biserica Ortodoxă nu percepe taxe bisericești, fiind susținută prin donații. Aceasta nu este singura motivație pentru creșterea comunității.
Un rol important în creșterea numărului credincioșilor îl are imigrarea, inclusiv cea a refugiaților ortodocși.
În ciuda diferențelor, diferitele grupuri ortodoxe sunt considerate a uni că parte dintr-o singură biserică. Biserica Ortodoxă Română are o prezență importantă în Germania, căutând recunoaşterea oficială.
Exemple recente de recunoaștere a Mitropoliei Ortodoxe Române subliniază importanța acestui statut acordat de stat.
Experiențele clerului ortodox, similare cu colegii lor catolici și protestanți, reflectă o scădere a preocupării față de religie.
Colaborarea și ecumenismul sunt considerate soluții posibile pentru aceste provocări.
Islamismul, un fenomen în creștere
În afara contextului creștin, islamismul își extinde considerabil influența, fiind prezent prin comunități numeroase și diverse, inclusiv cele turcești.
Comunitatea musulmană turcă din Germania este una dintre cele mai mari, cu o istorie multigenerațională.