Ne putem imagina un viitor în care sute de aeronave să zboare neîntrerupt, pulverizând cantități mari de substanțe chimice în atmosferă pentru a crea un fel de „acoperământ” de particule care să diminueze impactul radiațiilor solare asupra planetei? Deși pare o utopie, discuțiile pe această temă sunt intense, unele experimente au fost deja efectuate, iar opiniile sunt împărțite. Care sunt avantajele și dezavantajele acestei abordări?
- Ingineria climatică solară, deși fascinantă și potențial eficientă, rămâne o soluție extrem de controversată. Poate aduce beneficii rapide, dar vine cu riscuri majore și necunoscute. Pericolul constă în posibilitatea pierderii controlului asupra procesului.
- „În stadiul actual de dezvoltare, o intervenție deliberată în sistemele naturale ale Pământului, precum utilizarea unor modificări ale radiațiilor solare (MRS), prezintă un nivel inacceptabil de risc pentru oameni și mediu”, a declarat Comisia Europeană.
- S-au desfășurat experimente atmosferice la scară redusă, utilizând flota de baloane, dar convinge comunitățile locale este o sarcină dificilă. Și în Europa, există proiecte anunțate recent.
De ce am interveni în atmosferă
Pe măsură ce utilizarea combustibililor fosili continuă, iar emisiile de dioxid de carbon cresc, obiectivul de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale devine tot mai dificil de atins. În această situație, unii oameni de știință afirmă că intervenția umană devine necesară.
Universități, fundații, investitori privați și guverne finanțează diverse inițiative, de la extragerea dioxidului de carbon din atmosferă până la adăugarea de substanțe pe bază de fier în oceane pentru stocarea dioxidului de carbon în adâncurile marine. Unele experimente sunt asemănătoare scenariilor din filmele științifico-fantastice și au șanse mici de succes, reprezentând și un cost enorm.
Ingineria climatică solară implică intervenții la scară globală asupra climei, pentru reducerea efectelor încălzirii globale. Se discută diverse metode, cum ar fi injectarea de aerosoli în stratosferă, intensificarea strălucirii norilor sau modificarea reflectanței suprafeței terestre pentru diminuarea radiațiilor solare care ajung pe Pământ.
Recent, BBC a raportat despre proiecte din Regatul Unit, unde o agenție guvernamentală, Advanced Research and Innovation Agency (ARIA), dispune de un buget de 60 de milioane de lire sterline pentru diverse experimente. Acestea vor fi finanțate cinci experimente, iar primele teste ar putea fi efectuate pe mare între ierni 2025-2026.
Fondurile vor fi alocate pe parcursul următoarelor cinci ani, fiind analizate inițial 21 de proiecte mai mici. Doar câteva experimente promițătoare vor consuma jumătate din buget, au declarat oficialii ARIA.
Unele experimente finanțate de agenția britanică se vor desfășura în Canada, SUA și Australia, dar și în Regatul Unit.
De exemplu, un experiment va evalua modificarea sarcinii electrice a unui nor asupra luminozității acestuia, iar altul va studia efectele eliberarii unor cantități infime de aerosoli reflectanți în stratosferă.
Regatul Unit, dacă va implementa acest plan, ar putea deveni liderul în domeniu, conform The Economist.
Există și opoziție semnificativă. Proiectele de inginerie climatică solară destinate răcirii suprafeței Pământului și limitării încălzirii globale sunt potențial periculoase și ar trebui oprite de guverne, au susținut 60 de experți și oameni de știință într-o scrisoare publicată în 2023. Un studiu MIT realizat anterior a subliniat și riscurile climatice.
Ulterior, a apărut un raport ONU despre riscurile și avantajele acestei tehnologii, precum și alte scrisori de avertizare, dar experimente atmosferice, la scară redusă, au fost totuși desfășurate.
Unii experți cred că vom ajunge într-un stadiu în care aceste intervenții se vor realiza la scară largă, dar principalul pericol rezidă în imprevizibilitatea consecințelor asupra mediului, motiv pentru care este necesară crearea unui cadru global de guvernare, adică un set de reguli clare pentru acest domeniu.
Comisia Europeană invocă „un risc inacceptabil pentru oameni și mediu”
Ce propune Comisia Europeană în privința ingineriei climatice solare?
„Comisia Europeană NU consideră că ingineria climatică solară reprezintă o soluție la schimbările climatice, deoarece nu abordează cauza principală a problemei: creșterea emisiilor globale de gaze cu efect de seră din atmosferă. Singura modalitate de a opri încălzirea globală și de a reduce impactul schimbărilor climatice este reducerea la zero a emisiilor nete.
În stadiul actual de dezvoltare, o intervenție deliberată în sistemele naturale ale Pământului, precum utilizarea unor modificări ale radiațiilor solare (MRS), prezintă un nivel inacceptabil de risc pentru oameni și mediu.
Nu există cunoștințe științifice clare cu privire la impactul și consecințele unor asemenea acțiuni și nu au fost elaborate norme adecvate în acest sens. Este esențial un proces cuprinzător de analiză științifică, complet și reprezentativ la nivel global”.
Sute de aeronave care să pulverizeze aerosoli
Propunătorii acestor experimente susțin o reducere mai rapidă a temperaturii globale – și NU într-un interval de zeci de ani, ca în cazul reducerii emisiilor de CO2.
Unii efecte negative ale încălzirii globale ar putea fi reduse dacă ingineria climatică solară este aplicată corect, susțin promotorii.
Aceștia consideră că ar fi și o metodă mai ieftină: injectarea aerosolilor în stratosferă ar putea fi implementată la costuri mai mici decât tranziția globală la surse de energie regenerabile, o tranziție cu o serie de opozanți, mai ales în rândul țărilor dependente de petrol și gaze.
Ar presupune pulverizarea cantităților mari de substanțe chimice în stratosferă – la o altitudine cuprinsă între 10 și 20 de kilometri – pentru a crea un fel de „acoperământ” de particule care să atenueze efectele radiațiilor solare asupra planetei.
Pulverizarea substanțelor ar fi realizată de sute de aeronave care ar zbura multe ore, iar unele estimări indică necesitatea zecilor de mii de zboruri pe an pentru menținerea acestui strat chimic.
Un studiu recent (citat de Scientific American) arată că aeronavele existente pot pulveriza aerosoli în atmosferă, astfel încât nu ar fi necesare noi aeronave specializate, ceea ce ar reduce costurile și timpul necesar.
Unele estimări indică că ar fi necesare 175.000 de zboruri pe an, sau chiar 60.000. O altă problemă o reprezintă poluarea atmosferică provocată de aceste aeronave, ceea ce este opus scopului declarat.