Imaginea ilustrativă reprezintă tradiția Călușarilor.
8 iunie 2025, 21:30 (actualizat 8 iunie 2025, 23:40)
Sărbătoarea Cincizecimii, cunoscută și sub denumirea de Duminica Mare, are loc la 50 de zile după Paște și este a doua mare sărbătoare rezervată botezurilor. Această zi este strâns legată de sărbătoarea populară a Rusaliilor, marcată de tradiția Călușarilor. 8 iunie, duminica Rusaliilor, și ziua următoare, sunt zile libere conform deciziei Parlamentului.
Inspirat de Sfântul Apostol Petru, la 50 de zile de la Învierea Domnului, 3000 de persoane au adoptat credința creștină, formând prima comunitate creștină din Ierusalim și nucleul Bisericii ulterioare. Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a devenit, alături de Paște, a doua importantă sărbătoare pentru botezuri, moment în care nu erau permise postul și genuflexiunile, și erau interzise reprezentările păgâne.
Cartea Faptele Apostolilor, scrisă de Evanghelistul Luca, descrie cum Duhul Sfânt s-a manifestat prin limbi de foc asupra celor doisprezece Apostoli, umplându-i cu darurile sale.
Apostolii au dobândit puterea de a vorbi în limbi străine și au început să răspândească învățătura Mântuitorului în lume, săvârșind minuni, converind persoane din diverse medii sociale, inclusiv conducători, la credința creștină.
Conform istoricului Eusebiu al Cezareei și Sinaxarul din Constantinopol, Sfântul Apostol Andrei a predicat în România, fapt evidențiat și de tradițiile locale, cum ar fi tradițiile specifice dobrogene sau nume de locuri precum Peștera și Pâraul Sfântului Andrei, sau numele dat lunii Decembrie, Undrea.
Până la sfârșitul secolului al IV-lea, Cincizecimea a fost sărbătorită împreună cu Înălțarea Domnului. Ulterior, Înălțarea a fost mutată la 40 de zile de la Paște, iar Cincizecimea a devenit o sărbătoare distinctă.
În această zi, bisericile primesc ramuri de tei sau nuc care sunt sfințite și împărțite credincioșilor, simbolizând limbile de foc coborâte asupra Apostolilor și puterea Duhului Sfânt. Tradiția creștină consideră ierarhii bisericești moștenitori ai acestui dar apostolic.
Sărbătoarea populară a Rusaliilor
Sărbătoarea Rusaliilor, dedicată spiritelor, durează trei zile în Moldova și Transilvania, șapte zile în Muntenia și Oltenia și opt zile în Banat.
În folclor, Rusaliile sunt asociate cu spiritele morților care, după ce au petrecut Paștile cu cei vii, refuză să se întoarcă în morminte și provoacă necazuri oamenilor. Aceste spirite, cunoscute și sub denumirea de Iele sau Zâne, se presupune că locuiesc lângă izvoare și pot induce boli sau stări de confuzie.
Se credea că Rusaliile influențau nașterile și prevesteau decese. Pentru a se proteja, oamenii purtau plante considerate a le fi dușmănoase Ielelor, precum pelin, usturoi, leuştean sau odolean, la brâu, în sân sau le așezau în paturi, pe mese sau sub perne, îndeosebi în Muntenia, Oltenia, Banat sau Moldova.
La Rusalii, în special în Transilvania, se impletau cununi din spice de grâu și flori pentru nunți, și se făceau zgomote cu frunze de tei sau salcâm pentru a alunga spiritele rele, în Moldova și Muntenia. În Banat, se preparau leacuri pentru vaci, se recitau descântece împotriva spiritelor rele sau se ungeau ușile caselor cu usturoi.
În regiunile Muscel și Dâmbovița, tradițiile legate de pomenirea morților erau completate cu obiceiuri și ceremonii dedicate celor vii, așa-numitele Prins al Verilor și Verişoarelor.
În Ardeal, la Rusalii, se mențin practici străvechi. Obiceiul împodobirii unui bou este deosebit de important pentru fete, deoarece atingerea coarnelor animalului împodobit ar fi un semn al viitoarei căsătorii. Acest obicei se mai păstrează în câteva localități din județele Bistrița-Năsăud și Cluj, și este considerat a avea origini romane, asemănător cu coridele din Spania.
În satul Şoieni, din județul Cluj, la Rusalii, doi feciori se acoperă complet cu frunze, se stropesc cu apă pentru a aduce ploaie și colindă casele pentru a aduce prosperitate. Ritualul se încheie cu aruncarea frunzelor peste culturile agricole pentru un rod bogat și o petrecere festivă.
Ceremonialul Călușarilor
Jocurile Călușarilor au loc pe parcursul întregii săptămâni a Rusaliilor și prezintă un spectacol al vieții călușului, o zeitate a sezonului călduros și a calului, în doar câteva zile.
Se crede că puterea magică a Călușarilor poate vindeca boli și proteja oamenii, animalele și recoltele de necazuri. Dansul lor cu sărituri peste foc are un rol în acest sens.
Călușarii sunt bărbați experimentați și dansatori excelenți, legați printr-un jurământ de a juca și a face parte din ceată pentru mai mulți ani.
Sunt îmbrăcați în costume populare locale, cu opinci cu clopoței și pinteni, cămăși încinse cu bete, și pălării negre cu panglici. Transportă ciomege. Liderul echipei, numit “vătaf”, poartă steagul echipei din lemn, decorat cu un tulpan, o batistă sau un prosop. Un personaj îmbrăcat în mod specific, “mutul”, poartă o mască.
Jocurile caracteristice ale Călușarilor sunt Florile, Frumusețe, Crăițele, Sârba călușului, Calul și Boiereasca. În ultima zi, steagul echipei este îngropat sau aruncat în apă.